Raportul Ambasadei României la Berlin către Ministerul Afacerilor Externe
09 decembrie 1989, ora 15.45
Tovarăşului Ion Stoian, Ministrul Afacerilor Externe,
Pentru operativitate, prezentăm principalele idei din cuvântările rostite la Congresul extraordinar al PSUG, de Gregor Gysi (ales preşedinte al partidului) şi Hans Modrow, preşedintele Consiliului de Miniştri:
1. Gregor Gysi: Partidul trebuie să aibă din nou o conducere care să se ridice împotriva fenomenelor de dezmembrare şi să recâştige capacitatea de acţiune. Necesitatea unei rupturi definitive de socialismul stalinist, administrativ-centralist care a dus la o criză politică, economică, la corupţie şi abuz de putere. Societăţile vest-europene, în special cea din RFG, nu reprezintă un sistem pur capitalist, de la care nu se poate învăţa nimic. Trebuie apreciate realizările moderne ale acestora printre care: formele libere ale competiţiei economice, politice şi culturale, practica co-decizie (participarea la hotărâri), în întreprinderi, tripla despărţire a puterilor în stat (legislativă, executivă, justiţie), creşterea rolului opiniei publice, înaltul stadiu al ştiinţei şi tehnicii etc. Aceste realizări sunt însă limitate de interesele strategice de putere ale monopolurilor capitaliste, îndeosebi ale concernelor transnaţionale, ale complexurilor militar-industriale internaţionale. RDG nu vrea să înlocuiască puterea birocraţilor politici cu cea a magnaţilor capitalului, ci doreşte să meargă "pe o a treia cale", dincolo de socialismul stalinist şi dominaţia monopolurilor tradiţionale.
Această a treia cale se defineşte prin: democraţie radicală şi stat justiţiar, umanism, dreptate socială, protecţia mediului înconjurător, afirmarea unei reale egalităţi a femeii. Sursele acestei căi sunt tradiţiile: social-democrate, socialiste, comuniste nestaliniste, antifasciste şi pacifiste. Noul partid va fi un partid modern, în care politica va emana de la bază, de la organele alese democratic şi nu de la o linie generală impusă de sus sau de la aparatul partidului.
Vor fi schimbate structurile partidului, astfel încât să se împiedice dominaţia singulară a conducerii sau a unei persoane.
Partidul nu se va dizolva sau scinda, dar va adopta un nou nume. Partidul se va organiza pe principii teritoriale, ceea ce nu exclude activitatea membrilor de partid în întreprindere. Se desfiinţează gărzile muncitoreşti care sunt anacronice. Gysi s-a referit, de asemenea, pe larg, la problema corupţiei şi abuzului de putere al foştilor membri ai conducerii PSUG.
2. Hans Modrow: Prima sarcină a partidului constă în apărarea existenţei ţării şi a păcii, care sunt periclitate.
Guvernul a adoptat măsuri pentru ca în ţară să fie restabilită ordinea şi legalitatea.
Ilegalităţile vor fi demascate, dar vor fi combătute fenomenele de anarhie. Guvernul va face o întâlnire cu toţi directorii generali de combinate, pentru relansarea activităţii economice, inclusiv cu utilizarea capitalului străin. În acest scop, vor fi elaborate prevederi legale corespunzătoare. La 30 noiembrie, producţia industrială de mărfuri a fost realizată, dar 51 de combinate, mai ales construcţia de maşini, au restanţe de 1,5 miliarde mărci. Agricultura a îndeplinit planul, livrând statului integral producţia de produse animale. La 30 noiembrie, industria a onorat exportul în proporţie de 90% (est) şi 99,2% (vest). Aliaţii RDG şi guvernul arată că o reunificare a celor două state germane nu se află la ordinea zilei. Un stat RDG suveran şi socialist reprezintă o premisă pentru stabilitatea politică din Europa şi interesele altor state, de exemplu ale Franţei şi Marii Britanii, sunt orientate spre existenţa a două state germane. Şi preşedintele Bush a reafirmat la recenta întâlnire cu Gorbaciov, menţinerea graniţelor existente, a existenţei celor două state germane şi a realităţilor postbelice. RDG a propus o comunitate contractuală a celor două state germane, cancelarul Kohl a extins această idee prin propunera unor "măsuri confederative", ceea ce este "un început ponderat pentru viitoarele dezbateri".
Se pune, în primul rând, problema extinderii cooperării şi este neimportant faptul dacă acesta reprezintă "un pas confederativ". Ca stat în centrul Europei, RDG trebuie să se înscrie pe calea depăşirii divizării Europei.
Perspectiva pe termen lung a raporturilor dintre cele două state germane ţine de viitor. Aceasta va fi încadrată în evoluţia general-europeană, o unificare a RDG cu RFG nu este o problemă a politicii actuale. Colaborarea contractuală a celor două state gemane, în cadrul unei noi calităţi, va crea elemente ale unor noi structuri pentru viitorul mai îndepărtat.
3. Congresul a ales, cu majoritate de peste 95%, în funcţia de preşedinte al partidului pe Gregor Gysi, precum şi un comitet director ("Vorstand"), format din 100 membri, şi o comisie de arbitraj. Programul, statutul şi numele partidului urmează să fie discutate şi adoptate în congres la sfârşitul săptămânii viitoare, când se continuă lucrările congresului.
Câteva date referitoare la Gregor Gysi: este în vârstă de 41 de ani, de profesie avocat, a fost până acum preşedintele Camerei Avocaţilor din Berlin. S-a remarcat, în ultimele luni, printr-o activitate foarte intensă în cadrul mişcării de înnoiri şi reforme şi un critic angajat al cazurilor de corupţie şi abuz de putere. A făcut parte din Comisia de anchetă, precum şi din Comisia de lucru pentru pregătirea congresului. Provine dintr-o familie de intelectuali. Tatăl său, Klaus Gysi, a activat înainte de război în mişcarea de tineret comunistă, în rândurile PCG, a desfăşurat activitate politică antifascistă în Franţa şi în URSS, iar după război a fost ministru al Culturii, ambasador la Roma şi secretar de stat la Departamentul Cultelor. Mama sa este născută la Petersburg (Leningrad), a studiat la Berlin, a desfăşurat activitate antifascistă, a fost internată într-un lagăr de concentrare german din Franţa (ambii părinţi sunt evrei). După război a lucrat la Ministerul Culturii, desfăşurând şi alte activităţi în domenii culturale (edituri, teatru etc.).
Gheorghe Caranfil
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 418-420
Citește pe Antena3.ro