x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Din arhiva Ministerului de Externe Gregor Gysi, ales în fruntea comuniştilor est-germani de un Congres extraordinar

Gregor Gysi, ales în fruntea comuniştilor est-germani de un Congres extraordinar

09 Dec 2009   •   00:00
Gregor Gysi, ales în fruntea comuniştilor est-germani de un Congres extraordinar
Sursa foto: /Reuters

Raportul Ambasadei României la Berlin către Ministerul Afacerilor Ex­terne



09 decembrie 1989, ora 15.45
Tovarăşului Ion Stoian, Ministrul Afacerilor Externe,
Pentru operativitate, prezentăm principalele idei din cuvântările rostite la Congresul extraordinar al PSUG, de Gregor Gysi (ales preşe­din­te al partidului) şi Hans Modrow, pre­şe­dintele Consiliului de Miniştri:

1. Gregor Gysi: Partidul trebuie să aibă din nou o conducere care să se ridice împotriva fenomenelor de dezmembrare şi să recâştige capacitatea de acţiune. Necesitatea unei rupturi definitive de socialismul stalinist, administra­tiv-centralist care a dus la o criză politică, economică, la corupţie şi abuz de pu­tere. Societăţile vest-euro­pene, în special cea din RFG, nu re­prezintă un sistem pur capitalist, de la care nu se poate învăţa nimic. Trebuie apreciate realizările  moderne ale acestora printre care: formele li­bere ale competiţiei economice, po­li­ti­ce şi cultu­rale, practica co-decizie (par­ticiparea la hotărâri), în întreprin­deri, tripla despărţire a puterilor în stat (legislativă, executivă, justiţie), creş­terea rolului opiniei publice, înaltul stadiu al ştiinţei şi tehnicii etc. Aceste rea­lizări sunt însă limitate de in­teresele strategice de putere ale mo­no­­po­lu­rilor capitaliste, îndeosebi ale con­cernelor trans­naţionale, ale com­plex­uri­lor mili­tar-industriale inter­­na­ţio­nale. RDG nu vrea să în­locuiască pu­terea biro­craţilor politici cu cea a magnaţilor capitalului, ci doreşte să meargă "pe o a treia cale", dincolo de socialismul stalinist şi dominaţia monopolurilor tradiţio­nale.

Această a treia cale se defineşte prin: democraţie radicală şi stat  justiţiar, umanism, dreptate socială, protecţia mediului înconjurător, afirmarea unei reale  egalităţi a femeii. Sursele acestei căi sunt tradiţiile: social-democrate, socialiste, comuniste nestaliniste, antifasciste şi pacifiste.  Noul partid va fi un partid mo­dern, în care politica va emana de la bază, de la organele alese democra­tic şi nu de la o linie generală impusă de sus sau de la aparatul partidului.
Vor fi schimbate structurile partidului, astfel încât să se împiedice dominaţia singulară a conducerii sau a unei persoane.

Partidul nu se va dizolva sau scinda, dar va adopta un nou nume. Parti­dul se va organiza pe principii teritoriale, ceea ce nu exclude activitatea membrilor de partid în întreprin­de­re. Se desfiinţează gărzile muncito­reşti care sunt anacronice. Gysi s-a re­ferit, de asemenea, pe larg, la problema corupţiei şi abuzului de putere al foştilor membri ai conducerii PSUG.


2. Hans Modrow: Prima sarcină a partidului constă în apărarea existenţei ţării şi a păcii, care sunt periclitate.
Guvernul a adoptat măsuri pentru ca în ţară să fie restabilită ordinea şi legalitatea.
Ilegalităţile vor fi demascate, dar vor fi combătute fenomenele de anar­hie. Guvernul va face o întâlnire cu toţi directorii generali de combinate, pentru relansarea activităţii eco­nomice, inclusiv cu utilizarea ca­pi­talului străin. În acest scop, vor fi ela­borate prevederi legale cores­pun­zătoare. La 30 noiembrie, producţia industrială de mărfuri a fost reali­zată, dar 51 de combinate, mai ales construcţia de maşini, au restanţe de 1,5 miliarde mărci. Agricultura a în­deplinit planul, livrând statului integral producţia de produse animale. La 30 noiembrie, industria a onorat exportul în proporţie de 90% (est) şi 99,2% (vest). Aliaţii RDG şi guvernul arată că o reunificare a celor două state germane nu se află la ordinea zilei. Un stat RDG suveran şi socia­list reprezintă o premisă pentru stabilitatea politică din Europa şi interesele altor state, de exemplu ale Franţei şi Marii Britanii, sunt orientate spre existenţa a două state germane. Şi preşedintele Bush a reafirmat la recenta întâlnire cu Gorbaciov, men­ţinerea graniţelor existente, a existenţei celor două state germane şi a realităţilor postbelice. RDG a propus o comunitate contractuală a celor două state germane, cancelarul Kohl a extins această idee prin propunera unor "măsuri confederative", ceea ce este "un început ponderat pentru viitoarele dezbateri".

Se pune, în primul rând, problema extinderii cooperării şi este neimportant faptul dacă acesta reprezintă "un pas confederativ". Ca stat în centrul Europei, RDG trebuie să se înscrie pe calea depăşirii divizării Europei.

Perspectiva pe termen lung a raporturilor dintre cele două state germane ţine de viitor. Aceasta va fi încadrată în evoluţia general-europeană, o unificare a RDG cu RFG nu este o problemă a politicii actuale. Colaborarea contractuală a celor două state gemane, în cadrul unei noi calităţi, va crea elemente ale unor noi structuri pentru viitorul mai îndepărtat.


3. Congresul a ales, cu majoritate de peste 95%, în funcţia de preşedinte al partidului pe Gregor Gysi, precum  şi un comitet director ("Vorstand"), format din 100 membri, şi o comisie de arbitraj. Programul, statutul şi nu­mele partidului urmează să fie discutate şi adoptate în congres la sfârşitul săptămânii viitoare, când se continuă lucrările congresului.

Câteva date referitoare la Gregor Gysi: este în vârstă de 41 de ani, de pro­fesie avocat, a fost până acum pre­şedintele Camerei Avocaţilor din Ber­lin. S-a remarcat, în ultimele luni, printr-o activitate foarte intensă în ca­drul mişcării de înnoiri şi reforme şi un critic angajat al cazurilor de co­rupţie şi abuz de putere. A făcut parte din Comisia de anchetă, precum şi din Comisia de lucru pentru pre­gă­ti­rea congresului. Provine dintr-o fa­milie de intelectuali. Tatăl său, Klaus Gysi, a activat înainte de război în miş­carea de tineret comunistă, în rân­durile PCG, a desfăşurat activitate po­litică antifascistă în Franţa şi în URSS, iar după război a fost ministru al Culturii, ambasador la Roma şi se­cre­tar de stat la Departamentul Culte­lor. Mama sa este născută la Petersburg (Leningrad), a studiat la Berlin, a desfăşurat activitate antifascistă, a fost internată într-un lagăr de con­cen­trare german din Franţa (ambii pă­rinţi sunt evrei). După război a lu­crat la  Ministerul Culturii, des­fă­şurând şi alte activităţi în domenii culturale (edituri, teatru etc.).
Gheorghe Caranfil
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 418-420

×
Subiecte în articol: din arhiva ministerului de externe