Rusofonii din Moldova nu prea iubesc limba moldovenească

Cotidianul Le Soir, din Belgia, scria la 2 septembrie 1989 despre agitaţia produsă în RSS Moldovenească din cauza adoptării legii prin care limba moldovenească devenea limba oficială în republică.

Rusofonii din Moldova au declarat vineri că vor continua gre­vele a doua zi după ce Sovietul Suprem (Parlamentul) a adoptat o lege de compromis referitoare la limba oficială a republicii de la graniţa cu România. Moldovenii, la rândul lor, protestează, deoarece compromisul recunoaşte limba moldovenească limbă oficială a republicii, dar permite în acelaşi timp rusofonilor să folosească limba rusă. Un membru al Frontului Popular Moldovenesc a declarat: "Nu avem nevoie decât de o singură limbă".

Din partea greviştilor rusofoni care nu vor să fie obligaţi să înveţe limba moldovenească, poziţiile sunt din ce în ce mai dure. "Reacţia este negativă. Greviştii au decis să continue protestul până la terminarea sesiunii parlamentare", s-a declarat la comitetul partidului comunist din Tiraspol, al doilea oraş al repu­blicii, locuit în majoritate de rusofoni şi de unde a început greva, la 21 august. "Delegaţi ai comitetului de grevă s-au dus ieri în uzine pentru a cere reluarea lucrului, însă muncitorii au refuzat. Ei solicită la faţa locului o comisie extraordinară formată din delegaţi ai Sovietului Suprem şi ai Comitetului Central", precizează comitetul de grevă de la Tiraspol, care adaugă că greva afectează 202 întreprinderi din Moldova. Aeroportul din Chişinău, capitala Moldovei, s-a alăturat mişcării de protest, potrivit Krasnaia Zvezda, ziarul armatei sovietice. Angajaţii aeroportului "au decis să închidă salonul de onoare rezervat deputaţilor şi să anuleze cota de locuri rezervate reprezentanţilor Comitetului Central al Partidului Comunist, Guvernului şi Parlamentului.

Au anulat de asemenea «subordonarea specială», care îi obliga să asigure zborul avioanelor rezervate conducătorilor locali, au oprit transportul de marfă şi vânzarea biletelor către pasageri", precizează ziarul. Rusofonii protestează împotriva adoptării joi în Parlament a unui amendament la Constituţie, care declară limba moldovenească limbă de stat. Limba moldovenească - de fapt, limba română - trebuie transcrisă în alfabetul latin, şi nu în cel chirilic, cum impunea Moscova până în prezent. Potrivit primului articol al legii, va fi folosită "în problemele politice, economice, sociale şi culturale". Deputaţii au ajuns joi la un compromis asupra articolului trei din lege, care se referă la "funcţionarea limbilor pe teritoriul Moldovei". Acest text stipulează că "limba rusă, ca limbă de comunicare între naţionalităţile din URSS, este utilizată în paralel cu limba moldovenească, ca limbă de comunicare folosită de naţionalităţile de pe teritoriul republicii, ceea ce asigura aplicarea unui bilingvism real naţional-rus şi rus-naţional".

Potrivit soţiei liderului naţionalist Gheorghe Malarciuc, "această situaţie de compromis garantează drepturile rusofonilor, recunoscându-i totodată limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat". Dezbaterile Parlamentului local, care au continuat vineri, pentru a stabili condiţiile de utilizare a limbilor în Moldova, au fost deosebit de animate, a adăugat doamna Malarciuc, care a urmărit transmisia în direct la televiziunea locală. "Delegaţia de la Tiraspol şi prim-secretarul Partidului Comunist, Semion Grossu, au părăsit sala pentru o jumătate de oră, pentru a nu participa la votarea primului articol. Până la urmă s-au întors, au votat împotrivă, dar articolul a fost adoptat cu majoritate de voturi", a povestit ea. Rusofonii reprezintă 37% din populaţia Moldovei, adică 1,5 milioane de persoane. Moldova, fosta Basarabie românească, a fost anexată de URSS în 1940, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, în care Germania nazistă îşi declara «totalul dezinteres» faţă de această regiune."
COMPROMISUL MOLDOVENESC, RESPINS DE GREVIŞTI
Chicago Sun-Times scria, la 2 septembrie 1989, că o grevă de mari proporţii a fost declanşată de populaţia rusofonă din Repu­blica Moldova, după ce limba rusă a primit în Parlamentul ţării statutul de a doua limbă oficială.

"Rusofonii din Republica Moldova au decis vineri să continue greva, după ce limbii ruse i-a fost acordat statutul de limbă a doua de Parlamentul ţării. Marţi, într-o încercare de compromis, Parlamentul a decis să declare limba moldovenească limbă oficială, dar să accepte şi folosirea limbii ruse. Însă pentru vorbitorii de limbă rusă această soluţie nu este de acceptat. Reacţia este negativă. Greviştii au decis să continue mişcarea până la finalul sesiunii parlamentare", spune un membru al comitetului Partidului Comunist din Tiraspol, al doilea oraş ca mărime din Moldova, oraş cu o majoritate rusofonă. Contactată prin telefon, soţia liderului naţionalist Gheorghe Malarciuc a spus că sesiunea parlamentară de joi, care a fost transmisă în direct la televiziune, a fost scena unor dezbateri deosebit de aprinse.

"Delegaţia de la Tiraspol şi secretarul Partidului Comunist, Semion Grosu, au părăsit sala timp de  o jumătate de oră, pentru a nu lua parte la vot, nedorind să voteze prevederea din lege prin care limba moldovenească era declarată limbă oficială", a adăugat ea.    
"Până la urmă s-au întors în sală şi au votat împotrivă, însă articolul a fost trecut cu votul majorităţii." Un purtător de cuvânt pentru comitetul greviştilor de la Tiraspol a declarat că cei 80.000 de muncitori care nu au lucrat săptămâna aceasta, din cauza noii legi, refuză să urmeze apelul comitetului de a se întoarce la posturi. "Aceştia cer să fie trimisă aici o comisie specială din partea Sovie­tului Federaţiei Ruse şi Comitetului Central."
A mai spus că în momentul de faţă greva afectează 202 întreprinderi din Moldova.

Potrivit ziarului Steaua Roşie, angajaţii de la aeroportul din Chişinău s-au alăturat şi ei joi grevei.
Rusofonii alcătuiesc 37% din populaţia Moldovei, adică 1,5 mili­oane din totalul populaţiei de 4,2 milioane.
Duminică, demonstraţia pentru susţinerea limbii moldoveneşti ca limbă oficială a adunat în jur de 300.000 de oameni.
Republica Moldova, care a făcut parte din România, a fost până în 1924 republică sovietică autonomă, după care, un an mai târ­ziu, s-a unit cu România. Însă în urma pactului germano-sovie­tic din 1939, Moldova a fost ocupată de trupele sovietice în 1940, în următorul an fiind din nou înapoiată României. Trupele sovieti­ce s-au întors în Moldova în 1944.


SCRISOAREA LUI GORBACIOV: "LUMEA NU ÎNŢELEGE AMENINŢAREA NAZISTĂ"
La Repubblica din 2 septembrie 1989 scria despre poziţia preşedintelui URSS faţă de Pactul germano-sovietic de la sem­narea căruia se împlineau 50 de ani.

"Poporul polonez şi armata sa au fost primii care au simţit şocul puternicii maşini militare germane. Mihail Gorbaciov i-a scris generalului Jaruzelski, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la invazia Poloniei, în scrisoare recunoscând, contrar celor susţinute atâţia ani de istoricii stalinişti, că rezistenţa împotriva nazismului şi a fascismului a început cu mult înainte de intrarea Uniunii Sovietice în război. În plină dezbatere asupra cauzelor care au dus la agresiunea asupra Poloniei şi la izbucnirea conflictului mondial, preşedintele sovietic afirmă în mesajul său că toate aceste evenimente au fost favorizate de incapacitatea statelor ameninţate de fascism de a se uni şi de a pune la punct un sistem de securitate colectiv. Şi este de la sine înţeles că prin­tre acele state se numără şi URSS-ul. Învăţămintele pe care Gorbaciov le trage astăzi se traduc printr-o slăvire a valorilor păcii, dar par să facă referire şi la problema fierbinte a naţionalităţii. Preşedintele URSS-ului subliniază de fapt importanţa libertăţii popoarelor de a alege, dar care trebuie întotdeauna să ţină cont de cadrul fixat de normele internaţionale.   

Gorbaciov nu spune mai mult. Şi totuşi, având în vedere dezbaterile istorice şi politice care au avut loc chiar şi în URSS, ar fi putut să mai adauge ceva. În fond, nu a trecut mult timp de când so­vietul suprem a admis existenţa protocoalelor secrete semnate la 23 august 1939 de Molotov şi Ribbentrop, împreună cu pactul de neagresiune germano-sovietic, protocoale care au condus Polonia în sfera de influenţă germană, şi ţările baltice, Ucraina, Bielorusia şi Basarabia, în cea de influenţă sovietică. Evenimentele de acum 50 de ani rămân dramatic de actuale prin revendicările balticilor, care constituie în acest moment în URSS o temă de campanie şi de luptă politică. Istoria nu se mai poate repeta, afirmă Pravda în editorialul dedicat împlinirii a 50 de ani de la invadarea Poloniei. Germania este cea care a atacat URSS-ul, în acel moment acordurile semnate în 1939 pierzându-şi valoarea. "Şi să nu uităm", scrie ziarul PCUS-ului, «că balticii, Ucraina şi Moldova (fosta Basarabia) s-ar fi putut afla sub jugul hitlerist încă din 1939». Bineînţeles, dacă nu ar fi fost protocoalele secrete. Tot ce poate să recunoască ziarul este că au fost şi erori ale conducerii sovietice la acea vreme. Dar avertizează că nu se poate face abstracţie de situaţia istorică concretă.