Comunism - Avem crime! Vrem criminali!

Dupa 23 august 1944, Romania s-a grabit sa arate ca a rupt definitiv cu "trecutul fascist". Nedreptatitii de ieri cereau socoteala. Erau vizati nu doar oamenii politici sau militarii. Se cerea si judecarea "autorilor morali", care sustinusera regimul in presa, de pe scena Operei sau de la catedra. Incepuse vanatoarea "vrajitoarelor fasciste".

Condeiele "fasciste", la ora judecatii

Dupa 23 august 1944, Romania s-a grabit sa arate ca a rupt definitiv cu "trecutul fascist". Nedreptatitii de ieri cereau socoteala. Erau vizati nu doar oamenii politici sau militarii. Se cerea si judecarea "autorilor morali", care sustinusera regimul in presa, de pe scena Operei sau de la catedra. Incepuse vanatoarea "vrajitoarelor fasciste".

Dupa 23 august 1944 a inceput o perioada de efervescenta, de sperante si entuziasm. O dictatura se sfarsise si se parea ca toate nedreptatile care o insotisera vor fi o trista amintire.

ACOPERIREA LEGALA. Romania era obligata prin Conventia de Armistitiu sa demonstreze ca a rupt total cu trecutul regim de sorginte fascista. Concret, Guvernul se angajase "sa colaboreze cu Inaltul Comandament Aliat (Sovietic) la arestarea si judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi", "sa dizolve imediat toate organizatiile prohitleriste de tip fascist, atat cele politice, militare sau paramilitare, cat si orice alte organizatii care duc propaganda ostila Natiunilor Unite si in special Uniunii Sovietice". Cele doua articole din Conventie au deschis larg usa mazilirilor. Guvernul a emis o serie de decrete-legi referitoare la epurarea aparatului de stat, prin care urmau sa fie revizuiti toti functionarii numiti incepand cu 10 februarie 1938 (data de inceput a dictaturii regale a lui Carol al II-lea). Decrete similare au fost emise si pentru "purificarea" presei, a justitiei, a aparatului central de stat si a administratiei locale. In toate institutiile incepea vanatoarea "vrajitoarelor fasciste". Oameni si legi isi dadeau mana sa-i infunde pe "fosti" pentru a face loc "oamenilor zilei".

CULPE MORALE. Ziarele gazduiau o campanie furibunda de identificare a oamenilor care sustinusera intr-un fel sau altul "regimul fascist". Erau aratati cu degetul insistent nu doar oamenii politici, ci si ziaristi, profesori universitari, scriitori, muzicieni, artisti plastici, dramaturgi.

Erau vizati nu numai oamenii politici care dadusera ordine sau militarii care le executasera, ci se cerea insistent si judecarea "autorilor morali", a celor ce sustinusera regimul in presa, de pe scena Operei sau de la catedra. Romania libera, prin condeiul lui George Macovescu, a cerut inca de la 14 septembrie 1944 epurarea aparatului de stat si a institutiilor de invatamant.

Breslele artistilor, scriitorilor si ziaristilor, dar si cele ale avocatilor, preotilor sau inginerilor nu aveau cum sa ramana indiferente la "indemnurile binevoitoare", dar si foarte categorice venite dinspre presa. Acesta informa opinia publica ca a sosit vremea ca "tradatorii fascisti sa plateasca".

Probabil pentru a usura sarcina celor in drept, presa aparuta imediat dupa 23 august, de la Dreptatea, taranista, la Scanteia, comunista, facea cu generozitate si nominalizari.

In Proclamatia catre tara rostita la Radio in seara de 23 august, Regele Mihai le-a spus ascultatorilor ca "noul guvern inseamna inceputul unei ere noi". Pentru cultura romana, "era noua" incepea cu zanganit de sabii.

FASCISTUL HAPLEA

Un exemplu de "propaganda ostila Uniunii Sovietice" a fost identificat de vigilenta Scinteie pana si la revista Universul copiilor, catalogata drept "fascista si antisovietica". Cei doi copii-eroi ai povestilor din revista fusesera trimisi sa lupte impotriva "barbarilor sovietici" in timpul razboiului dus de Armata Romana pentru recucerirea Basarabiei. "Tradatorul Batzaria, zis Mos Nae, scria Scinteia, sa stie bine ca nu mai are ce cauta in presa romaneasca de azi." Cel incriminat de ziarul comunist - Nicolae Batzaria, a avut o biografie de exceptie. Membru in Partidul Junilor Turci care milita pentru modernizarea Imperiului Otoman, ministru in guvernul de la Istanbul in 1912, s-a refugiat in Romania dupa primul razboi mondial. Mai tarziu, a sustinut prin scris regimul antonescian. A scris peste 80 de carti, majoritatea pentru copii. A fost creatorul personajului Haplea, un erou indragit mult de copii in perioada interbelica.