La vreme de razboi, PCdR sub control

Dupa declansarea campaniei in est la 22 iunie 1941, regimul militar condus de Ion Antonescu a luat masuri suplimentare privind libertatea de miscare a comunistilor. Astfel ca activitatea fostului lagar de la Targu Jiu, destinat cazarii refugiatilor de razboi polonezi, a fost reorientata, in vederea cazarii opozantilor politici.

Comunistii in lagarul Tg. Jiu

In septembrie 1940, o data cu destramarea Romaniei Mari s-a prabusit si regimul de dictatura al lui Carol al II-lea. Insa Romania nu a scapat de autoritarism, deoarece noul conducator, generalul Ion Antonescu, a instaurat un regim de dictatura militara.

MASURI DE RAZBOI. Chiar daca Romania nu a intrat in razboi decat in iunie 1940, regimul generalului Antonescu s-a precipitat sa-si neutralizeze adversarii. Dupa prabusirea inchisorii Doftana la cutremurul de la 10 noiembrie 1940 existau putine temnite sigure in care sa fie mutati detinutii comunisti. Majoritatea "doftanistilor" a ajuns in cele din urma la Caransebes, insa in scurt timp nu a mai fost loc nici acolo. Autoritatile au decis astfel sa transforme lagarul de la Targu Jiu intr-o inchisoare bine pazita. Acesta fusese construit in 1939 pentru a-i adaposti pe refugiatii polonezi care au trecut granita in graba dupa invazia nazista de la 1 septembrie 1939. Lagarul era constituit din baraci de lemn, fiind imprejmuit de un gard din sarma ghimpata.

GRAFICA. In timpul liber, detinutii de la Targu Jiu efectuau si lucrari grafice in care surprindeau aspecte din viata lor de lagar

DEPOZIT DE COMUNISTI. Existau mai multe cai prin care comunistii ajungeau in lagarul de la Targu Jiu. In primul rand aici au fost transferati cei care avusesera de ispasit pedepse pentru activitati comuniste si le expirase pedeapsa. Ei nu erau pusi in libertate cum ar fi fost normal, ci erau mutati in lagar sub justificarea arestului preventiv pe motiv ca aduceau atingere sigurantei statului. Legal, mandatul de arest preventiv expira dupa sase luni, insa de cele mai multe ori cand se epuizau termenele se emiteau noi mandate. Astfel autoritatile au argumentat legal detentia comunistilor pe toata durata razboiului in est (1941-1944).

In lagarul de la Targu Jiu ajungeau si comunistii care se aflau in evidentele Ministerului de Interne si care nu aveau de ispasit pedepse penale. Ei erau pur si simplu luati de la domiciliile lor si trimisi la Targu Jiu sub motivatia ca erau posibili agenti ai Moscovei. In primavara anului 1941, aproape toata conducerea Partidului Comunist aflata in libertate, cu exceptia lui Stefan Foris, a fost arestata si internata la Caransebes sau Targu Jiu. A treia categorie de internati erau cetatenii sovietici care se aflau pe teritoriul Romaniei. Cu o zi inainte de inceperea razboiului in est, la 21 iunie 1941, directorul general al Politiei, Emil Leoveanu, a dispus arestarea tuturor cetatenilor sovietici care nu aveau de indeplinit in Romania misiuni diplomatice.

Multi comunisti au ajuns la Targu Jiu in al patrulea val, cel al evreilor, internati aici in conditiile aliantei Romaniei cu Germania nazista, putere care ducea o pronuntata politica antisemita. Ultima categorie a comunistilor care au ajuns la Targu Jiu era reprezentata de cetatenii romani acuzati de spionaj in favoarea Uniunii Sovietice. Acestia erau originari in general din Basarabia si se "refugiasera" dupa ultimatumurile din iunie 1940. Dupa eliberarea teritoriilor de la est de Prut, categoria spionilor a fost ingrosata de reteaua pe care NKVD a lasat-o dupa retragerea armatei sovietice in iulie 1941.

REGIMUL DE LAGAR. Internarea in lagarul de la Targu Jiu nu era un privilegiu pentru detinutii politici. Acestia trebuiau sa-si plateasca "cazarea". Iar daca nu-si permiteau erau nevoiti sa presteze munci in folosul administratiei lagarului. In medie, cazarea unui detinut era fixata de autoritati la 1.500 de lei lunar. Cine nu-si putea permite sa plateasca era nevoit sa mearga la munca. Comunistii internati la Targu Jiu au fost finantati din afara de "Ajutorul Rosu". Doar liderii partidului au beneficiat de fonduri pentru a-si cumpara scutirea de munca. Restul banilor erau folositi pentru alimente, detinutii avand dreptul sa-si gateasca in lagar.

La 7 decembrie 1942, Ministerul de Interne a dat dispozitie ca la Targu Jiu sa fie internati numai detinutii politici. Lagarul mai gazduia inca si pe refugiatii polonezi care nu-si gasisera un loc in care sa se mute, pe legionarii condamnati la rebeliune, dar si unii detinuti de drept comun.

AUTOINTRETINERE "La Targu Jiu, comandantul lagarului, colonelul Zlatescu, ne-a anuntat chiar a doua sau a treia zi dupa sosire ca va trebui sa platim prin munca intretinerea ce ni se asigura pe perioada internarii" Mihai Novicov fost internat in lagarul Targu Jiu