x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

25 noiembrie 1989

0
25 Noi 2009 - 00:00

● Sanda Stolojan ● Mircea Zaciu ● Constantin Trandafir ● Leonard Gavriliu



Greu de întrevăzut viitorul în starea de efervescenţă în care se află Europa Centrală. Evenimentele is­to­rice vor determina oare o nouă vi­ziune politică în aceste ţări? Cehii sunt foarte activi. 20 de ani după căderea lui Dubcek, reîncep Pri­mă­vara de la Praga.
Sanda Stolojan, Nori peste balcoane. Jurnal din exilul parizian. Traducere din franceză de Micaela Slăvescu. Revizuită de Sanda Stolojan, Bucureşti, Humanitas, 1996, p. 310



Yael şi Arie la mine, la masă. Întors de la Bucureşti cu un frison. G. plea­că la o întâlnire scriitoricească inter­naţională.
Mircea Zaciu, Jurnal. IV, Bucureşti, Editura Albatros, 1998, p. 456



Ninge cu adevărat. Lucrurile se pre­ci­pită. Dimineaţă, mai domol. La emisiunea literară, Gelu Ionescu spune lu­cruri interesante despre Eugen Ionescu, Virgil Ierunca face "revista revistelor", iar Monica Lovinescu co­men­tea­ză cele două cărţi fran­ţu­zeşti des­pre România, despre iadul românesc. Mă achit de datorie faţă de Tase şi Pricop. Cehoslovacii resping  "retu­şurile cos­metice", "tentativă de a în­şela po­porul", zic Havel şi Dubcek. Au demisionat şi doi aleşi aseară. Karel Ur­ba­nek, în locul lui Iakesh (?), cere ca gu­ver­nul să fie remaniat repede şi radical.  Mazo­wiecky spune că Gorbaciov a avut o deosebită în­ţelegere faţă de schim­bările din Polonia. Egon Krenz de­clară că ţara sa va rămâne socialis­tă, în ciuda refor­mă­rii. La su­gestia lui Gorbaciov, Sovietul Suprem va ob­ţine o mai mare au­tonomie financiară, in­de­­pendenţă economică, dreptul la su­veranitate. Dezbaterea la masa rotun­dă, condusă de Nicolae Stânişoară, are ca temă semni­fica­ţiile Mascaradei a 14-a. Participă Emil Hurezeanu, Şer­ban Orăscu şi M. Sha­phir. Reacţii ostile din toate părţile. Laude numai de la nord-co­reeni, chinezi, cubanezi şi de la ultraconservatorul Ianos Kadar. Izolarea fu cvasigenerală, inclusiv de po­por, jignitoare percheziţii la intrare în incintă (...) Ruşii sunt stupefiaţi de modul cum a fost calificat un individ în anul de graţie 1989: Geniul Ro­mâ­niei şi al omenirii, Eroul eroilor neamului. Ale­gerea lui ar fi pusă pe sea­ma terorismului, tiraniei orientale, satrapiei. Ra-portul n-a făcut ni­mic alt­ceva decât să repete toate bana­lităţile de până acum. Elementul nou ar fi unul de na­tură demago­gică: anularea tuturor acordurilor cu Germania hi­tleristă, cu referire subterană la Ba­sa­rabia şi Bu­co­vina, cre­zând că astfel va câştiga încrederea pierdută a poporului român. Nu s-a schimbat nimic, doar o posibilă "stea": Ilie Matei, mem­bru plin şi secretar al CC. Este obsesia bolnăvicioasă a puterii, ca în Orwell: "Spune, oare, acum de ce ne apucăm cu braţele de putere? Nu ne interesează nimic altceva decât pu­terea, pentru putere, pentru putere, pentru nimic altceva". Perspectivele? Sumbre. Pe fundalul unor revoluţii nonviolente, aici nimic nu s-a produs. Înseamnă că va fi nevoie de o re­vo­luţie violentă. Acum nu mai există o coaliţie antireformistă. Cârtiţa a ră­mas singură, fără văz, fără creier, fără putere reală. Este episodul cel mai trist din istoria românilor.
Constantin Trandafir, 1989. Vedere din provincie. Jurnal, Bucureşti, Editura Vestala, 2009, p. 225



După ce am "definitivat" o nouă pagină (comandată!) intitulată "Act istoric înălţător, expresie a unităţii de mo­nolit dintre partid şi popor", aş­tep­tând dactilografierea, conspectez din "De vorbă cu Mussolini" de Emil Ludwig şi trag concluziile mele, deo­sebit de actuale. Seara vizionez la Cristureanu (Cristorean, de fapt) un film color, "This violent world", ex­trem de instructiv. Îi dau alţi 400 de lei, din cei 2.100 datoraţi pe ţoalele femeieşti achizi­ţionate de la el de Mihaela.
Leonard Gavriliu, Jurnalul anului revoluţionar 1989, Paşcani, Editura Moldopress, 2004, p. 90
Citeşte mai multe despre:   jurnale personale

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de