x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 16 septembrie 1989

16 septembrie 1989

de Cristina Diac    |    16 Sep 2009   •   00:00

Sâmbătă toată ziua a continuat vizita de lucru începută vineri de cuplul Ceauşescu în judeţul Suceava. Dimineaţa au mers prin întreprinderi, puţin înainte de prânz au participat la obligatoria "adunare populară", transmisă şi de această dată în direct de radio şi televi­ziune. La Buzău s-a sărbătorit "Ziua Metalurgistului". În comuna Fă­căeni din judeţul Ialomiţa, am­basadorul Coreei de Nord a vorbit localnicilor despre prietenia româno-coreeană. Delegaţia de activişti ai PCUS , condusă de A.F. Ponomariov, îşi încheia vizita în România.


DACĂ E SÂMBĂTĂ, E SUCEAVA
Sâmbătă dimineaţa, Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au oprit întâi la Întreprinderea de Rulmenţi Suceava, inaugurată în 1984 - "cea mai nouă ctitorie a «Epocii de Aur»", du­pă cum scria scria la unison presa, ministrul Construcţiilor de maşini Eugeniu Rădulescu, şi-a făcut datoria, fiind prezent la faţa locului. Următoarea oprire s-a fă­cut la Combinatul de Fibre, Celuloză şi Hârtie. Nicolae Turtureanu, directorul Combinatului, a prezentat produsele de succes ale fabricii, dintre care se remarcau celofibra tip bumbac, fibrele celulozice tip mătase şi "noi produse din hârtie igienică". Întreprinderea de ma­şini-unelte Suceava a fost ultimul punct al vizitei, unde cei doi înalţi oaspeţi au fost însoţiţi de Nicolae Vaidescu, ministrul Industriei electrotehnice. Ploaia mocănească nu i-a împiedicat pe cei peste 50.000 de oameni din oraş şi din locali­tăţile învecinate să fie prezenţi la întâlnirea cu Nicolae Ceauşescu în piaţa "23 August". În jurul orei 11 cei doi şi-au făcut apariţia la tribună.
De data aceasta, programul a fost ceva mai scurt ca la Iaşi - n-au mai vorbit decât Costică Stoica, prim-secretar al Comitetului Ju­deţean Suceava al PCR şi, evident, Ceauşescu. După-amiază, musa­firul de la Bucureşti a tras concluziile vizitei, a menţionat rea­lizările şi neajunsurile constatate în faţa membrilor biroului Co­mitetului Judeţean de Partid.


ZIUA METALURGISTULUI, SĂRBĂTORITĂ LA BUZĂU

La centrul de creaţie şi cultură al sindicatelor din Buzău au fost aniversaţi metalurgiştii. Organizatorul - Consiliul Oamenilor Muncii de la Întreprinderea de Sârmă şi Produse din Sârmă din municipiul-reşedinţă de judeţ. Marin Enache, ministrul Industriei metalurgice, a onorat adu­narea şi le-a vorbit aniversaţilor. Întocmai au procedat şi Nicolae Spânu, secretar al Comitetului Judeţean Buzău al PCR, Eugen Sandu, directorul fabricii organizatoare şi Leonid Cazacu, fostul director. Momentul avea semnificaţie aparte şi pentru întreprin­derea-gazdă a sărbătorii - cu 30 de ani în urmă fusese dată în fo­lo­sinţă prima secţie a Fabricii de Sârmă şi Produse din Sârmă.


COREENI LA FĂCĂENI
Sâmbătă, Mun Biong, am­ba­sadorul Republicii Populare De­mocrate Coreene în România în­soţit de personal al ambasadei s-a deplasat în comuna Făcăeni din judeţul Ialomiţa. L-au întâmpinat oficialităţile locale, ţărani coope­ratori, mecanizatori, cadre didactice, elevi, după cum se spune într-o depeşă Agerpres. Au vorbit Rada Stănescu, preşedintele Co­operativei Agricole de Pro­ducţie din localitate, şi, desigur, oaspe­tele coreean. Acesta din urmă s-a referit la împrejurările procla­mării Republicii Demo­crate Co­reene în 1948 - văzute, desigur, din perspectiva guvernului de la Phenian. Rada Stănescu le-a vorbit consătenilor despre tradiţio­nala prietenie româno-coreeană. De altfel, CAP-ul din Făcăeni nu fusese ales întâm­plător, nu­mindu-se chiar "Prietenia ro­mâno-co­reeană". La final s-au produs for­maţii laureate ale Festivalului "Cântarea României", care au pre­zentat "un reuşit program artistic".


PRIETENIE PE HÂRTIE
Mai mult ca sigur că până la acel moment ţăranii cooperatori din Făcăeni n-avuseseră în viaţă de multe ori prilejul să vadă la faţă vreunul din coreenii cu care se presupunea că sunt "prieteni". Explicaţia denumirii trebuie căutată fără îndoială în propagandă. În anii '50, fabrici, uzine, CAP-uri, şcoli, străzi, oraşe purtau denumiri cu "semnificaţie". CAP Făcăeni apăruse în 1950, anul izbucnirii războiului în Peninsula Coreea. Urmând linia Mosco­vei, statele satelit ale URSS au fost de partea Nordului, iar statul ro­mân l-a ajutat şi material. În acord cu linia politicii extrene, cooperativa agricolă din comuna ialo­mi­ţeană a fost botezată "Prietenia româno-coreeană". Unele CAP-uri se chemau în acte, simplu, "CAP". Numele altora trimitea la un moment din istoria partidului, cinstea memoria vreunui lider socialist ori conţinea un cuvânt din limba română semnificat şi valorizat anume după 1945. De pildă, în judeţul Ialomiţa, CAP Feteşti se numea "Octombrie Roşu", vecinul de la Feteşti Fară - "Ilie Pintilie", la Cosâmbeşti - "Timpuri noi", CAP Bora se chema şi "7 noiembrie", CAP Buieşti se chema optimist "Viitorul", la Gimbăşani - "Griviţa Roşie" în localitatea Scînteia cooperativa se numea, ferm, "Dezrobirea" şi exemplele pot continua cu sutele.


RĂMAS BUN, TOVARĂŞI

Sâmbătă, A.F. Ponomaricov, membru al CC al PCUS şi prim-secretar al Comitetului regional Belgorod şi activiştii care l-au însoţit părăseau Bucureştiul la capătul unei vizite pentru schimb de experienţă. În ultima zi i-a primit Vasile Bărbulescu, secretar al CC al PCR, în prezenţa am­ba­sadorului Tiajelnikov. Sovieticii stătuseră în România o săptă­mână şi nu s-au limitat să vadă doar Capitala. În afara fireştilor discuţii de la CC, s-au deplasat în judeţele Timiş şi Constanţa, unde au vizitat CAP-uri, institute de cercetare şi "obiective social-culturale", după cum relata Agerpres. Nikolai Morozov, oficial co­respondent al Pravdei în Ro­mânia, observase regia vizitelor prin CAP-uri ori fabrici.
Curioşilor li se arătau lucruri anume, scria acesta în memorii, iar dacă aveau vreo curiozitate personală, gaz­dele treceau elegant peste răs­puns. Erau obiective de văzut şi altele, absolut obiş­nuite, unde nu se ascundeau cine ştie ce secrete de stat, ascunse privirilor indiscrete. Românii n-aveau interesul ca sovieticii să ştie situaţia exactă, este explicaţia lui Morozov.

×