Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sâmbătă toată ziua a continuat vizita de lucru începută vineri de cuplul Ceauşescu în judeţul Suceava. Dimineaţa au mers prin întreprinderi, puţin înainte de prânz au participat la obligatoria "adunare populară", transmisă şi de această dată în direct de radio şi televiziune. La Buzău s-a sărbătorit "Ziua Metalurgistului". În comuna Făcăeni din judeţul Ialomiţa, ambasadorul Coreei de Nord a vorbit localnicilor despre prietenia româno-coreeană. Delegaţia de activişti ai PCUS , condusă de A.F. Ponomariov, îşi încheia vizita în România.
DACĂ E SÂMBĂTĂ, E SUCEAVA
Sâmbătă dimineaţa, Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au oprit întâi la Întreprinderea de Rulmenţi Suceava, inaugurată în 1984 - "cea mai nouă ctitorie a «Epocii de Aur»", după cum scria scria la unison presa, ministrul Construcţiilor de maşini Eugeniu Rădulescu, şi-a făcut datoria, fiind prezent la faţa locului. Următoarea oprire s-a făcut la Combinatul de Fibre, Celuloză şi Hârtie. Nicolae Turtureanu, directorul Combinatului, a prezentat produsele de succes ale fabricii, dintre care se remarcau celofibra tip bumbac, fibrele celulozice tip mătase şi "noi produse din hârtie igienică". Întreprinderea de maşini-unelte Suceava a fost ultimul punct al vizitei, unde cei doi înalţi oaspeţi au fost însoţiţi de Nicolae Vaidescu, ministrul Industriei electrotehnice. Ploaia mocănească nu i-a împiedicat pe cei peste 50.000 de oameni din oraş şi din localităţile învecinate să fie prezenţi la întâlnirea cu Nicolae Ceauşescu în piaţa "23 August". În jurul orei 11 cei doi şi-au făcut apariţia la tribună.
De data aceasta, programul a fost ceva mai scurt ca la Iaşi - n-au mai vorbit decât Costică Stoica, prim-secretar al Comitetului Judeţean Suceava al PCR şi, evident, Ceauşescu. După-amiază, musafirul de la Bucureşti a tras concluziile vizitei, a menţionat realizările şi neajunsurile constatate în faţa membrilor biroului Comitetului Judeţean de Partid.
ZIUA METALURGISTULUI, SĂRBĂTORITĂ LA BUZĂU
La centrul de creaţie şi cultură al sindicatelor din Buzău au fost aniversaţi metalurgiştii. Organizatorul - Consiliul Oamenilor Muncii de la Întreprinderea de Sârmă şi Produse din Sârmă din municipiul-reşedinţă de judeţ. Marin Enache, ministrul Industriei metalurgice, a onorat adunarea şi le-a vorbit aniversaţilor. Întocmai au procedat şi Nicolae Spânu, secretar al Comitetului Judeţean Buzău al PCR, Eugen Sandu, directorul fabricii organizatoare şi Leonid Cazacu, fostul director. Momentul avea semnificaţie aparte şi pentru întreprinderea-gazdă a sărbătorii - cu 30 de ani în urmă fusese dată în folosinţă prima secţie a Fabricii de Sârmă şi Produse din Sârmă.
COREENI LA FĂCĂENI
Sâmbătă, Mun Biong, ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene în România însoţit de personal al ambasadei s-a deplasat în comuna Făcăeni din judeţul Ialomiţa. L-au întâmpinat oficialităţile locale, ţărani cooperatori, mecanizatori, cadre didactice, elevi, după cum se spune într-o depeşă Agerpres. Au vorbit Rada Stănescu, preşedintele Cooperativei Agricole de Producţie din localitate, şi, desigur, oaspetele coreean. Acesta din urmă s-a referit la împrejurările proclamării Republicii Democrate Coreene în 1948 - văzute, desigur, din perspectiva guvernului de la Phenian. Rada Stănescu le-a vorbit consătenilor despre tradiţionala prietenie româno-coreeană. De altfel, CAP-ul din Făcăeni nu fusese ales întâmplător, numindu-se chiar "Prietenia româno-coreeană". La final s-au produs formaţii laureate ale Festivalului "Cântarea României", care au prezentat "un reuşit program artistic".
PRIETENIE PE HÂRTIE
Mai mult ca sigur că până la acel moment ţăranii cooperatori din Făcăeni n-avuseseră în viaţă de multe ori prilejul să vadă la faţă vreunul din coreenii cu care se presupunea că sunt "prieteni". Explicaţia denumirii trebuie căutată fără îndoială în propagandă. În anii '50, fabrici, uzine, CAP-uri, şcoli, străzi, oraşe purtau denumiri cu "semnificaţie". CAP Făcăeni apăruse în 1950, anul izbucnirii războiului în Peninsula Coreea. Urmând linia Moscovei, statele satelit ale URSS au fost de partea Nordului, iar statul român l-a ajutat şi material. În acord cu linia politicii extrene, cooperativa agricolă din comuna ialomiţeană a fost botezată "Prietenia româno-coreeană". Unele CAP-uri se chemau în acte, simplu, "CAP". Numele altora trimitea la un moment din istoria partidului, cinstea memoria vreunui lider socialist ori conţinea un cuvânt din limba română semnificat şi valorizat anume după 1945. De pildă, în judeţul Ialomiţa, CAP Feteşti se numea "Octombrie Roşu", vecinul de la Feteşti Fară - "Ilie Pintilie", la Cosâmbeşti - "Timpuri noi", CAP Bora se chema şi "7 noiembrie", CAP Buieşti se chema optimist "Viitorul", la Gimbăşani - "Griviţa Roşie" în localitatea Scînteia cooperativa se numea, ferm, "Dezrobirea" şi exemplele pot continua cu sutele.
RĂMAS BUN, TOVARĂŞI
Sâmbătă, A.F. Ponomaricov, membru al CC al PCUS şi prim-secretar al Comitetului regional Belgorod şi activiştii care l-au însoţit părăseau Bucureştiul la capătul unei vizite pentru schimb de experienţă. În ultima zi i-a primit Vasile Bărbulescu, secretar al CC al PCR, în prezenţa ambasadorului Tiajelnikov. Sovieticii stătuseră în România o săptămână şi nu s-au limitat să vadă doar Capitala. În afara fireştilor discuţii de la CC, s-au deplasat în judeţele Timiş şi Constanţa, unde au vizitat CAP-uri, institute de cercetare şi "obiective social-culturale", după cum relata Agerpres. Nikolai Morozov, oficial corespondent al Pravdei în România, observase regia vizitelor prin CAP-uri ori fabrici.
Curioşilor li se arătau lucruri anume, scria acesta în memorii, iar dacă aveau vreo curiozitate personală, gazdele treceau elegant peste răspuns. Erau obiective de văzut şi altele, absolut obişnuite, unde nu se ascundeau cine ştie ce secrete de stat, ascunse privirilor indiscrete. Românii n-aveau interesul ca sovieticii să ştie situaţia exactă, este explicaţia lui Morozov.
