x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 29 august 1989

29 august 1989

de Florin Mihai    |    29 Aug 2009   •   00:00

Sfârşit de august, sfârşit de campanie agricolă. "Oamenii muncii" i-au trimis secretarului general telegrame, anunţându-l că s-a încheiat recoltarea culturilor de porumb, floarea-soarelui, cânepă pentru fuior şi soia. La Alba Iulia funcţiona organizaţia "Gemina XIII", asociaţie a soldaţilor care supra­vieţuiseră celui de-al doilea război mondial. În 1989, în amintirea luptelor de la mijlocul veacului, ve­teranii organizau un itinerariu. Pe Bulevardul Victoria Socialismului (actualmente Bulevardul Unirii), pe o suprafaţă de 30.000 mp, cu trei luni în avans, s-a inaugurat maga­zinul pentru copii şi tineret.


FRUNTAŞI ÎN AGRICULTURĂ

Sfârşit de august, sfârşit de campanie agricolă. "Oamenii muncii" i-au trimis secretarului general telegrame, anunţându-l că s-a în­che­iat recoltarea culturilor de porumb, floarea-soarelui, cânepă pentru fuior şi soia. De la centru, clasamentele stabileau şi fruntaşii în producţie. La floarea-soarelui,  s-au distins judeţele Teleorman (5.382 kg la hectar), Prahova (5.350 kg), Argeş (5.310 kg) şi Că­lă­raşi (5.310 kg).
Mureşenii (10.605 kg la hectar) erau primii la cânepa pentru fuior, urmaţi de vasluieni şi buzoieni. Într-o "competiţie" separată intrau CAP-urile. La porumb, CAP Ulmu (jud. Călăraşi) culegea laurii "victoriei". La floarea-soarelui au obţinut producţii mari unităţile: CAP Gherghiţa, CAP Ciorani (jud. Prahova), CAP Obârşia de Câmp, CAP Vrata, CAP Rogova (jud. Mehedinţi), CAP Liscoteanca, CAP Siliştea, CAP Roşiori, CAP Valea Cânepii (jud. Brăila), CAP Ungheni, CAP Pădureţi (jud. Argeş). Producţia de soia era conside­rabilă în judeţul Călăraşi.    


ANIVERSAREA INSURECŢIEI DIN CEHOSLOVACIA
Şi slovacii aveau insurecţia lor. La 29 august 1944, la Bratislava se aniversa insurecţia naţională, prin care se încercase răsturnarea regimului fascist condus de Josef Tiso. Un fel de "23 august" al lor, ce-i drept, lipsit de succe­sul loviturii de stat din România. În fruntea "rebelilor" se afla Jan Golian, care a declanşat acţiunea în oraşul Banská Bystrica. În câteva săptămâni, trupele germane au anihilat rezistenţa lui Golian, care a fost capturat în noiembrie 1944. A decedat anul următor într-un lagăr de concentrare nazist.
După 1945, şi în Cehoslovacia s-a rescris istoria. Istoricii cehi şi slovaci umbreau rolul forţelor de opoziţie care participaseră la insurecţie. În centrul evenimentelor rămăsese doar Partidul Comunist. În realitate, tentativa de lovitură de stat de la 29 august 1944 a fost opera mai multor forţe politice. Ura faţă de fasciştii locali şi faţă de ocupanţii nazişti adunase laolaltă dezertori din armata slovacă, partizani slovaci, comunişti, voluntari străini.


FELICITĂRI ADRESATE CEHOSLOVACILOR
Adresându-se conducerii cehoslovace (Milos Jakes, Gustav Husak, Ladislav Adamec), Nicolae Ceauşescu adresa poporului prieten "un cald salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări". "Poporul român urmăreşte cu interes şi se bucură sincer de realizările remarcabile obţinute de poporul cehoslovac în dezvoltarea econo­mico-socială, în înflorirea ştiinţei şi culturii, în ridicarea continuă a ni­velului de trai. Dând o înaltă ap­re­ci­e­re colaborării ro­mâ­no-ce­ho­slo­va­ce, ne ex­pri­măm con­vin­gerea că re­la­ţi­ile dintre partidele şi ţă­ri­le noastre vor cu­noaşte o con­tinuă dezvoltare, în spi­ri­tul în­ţe­le­ge­ri­lor conve­nite la nivel înalt, în in­te­resul po­poarelor noastre, al cauzei socialismului, progresului şi păcii în Europa şi în lume", se mai scria în telegramă.


TRASEUL VETERANILOR
La Alba Iulia funcţiona organizaţia "Gemina XIII", asociaţie a soldaţilor care supravieţuiseră celui de-al doilea război mondial. În 1989, în amintirea luptelor de la mijlocul veacului, veteranii organizau un iti­nerariu. Se împlineau 45 de ani de la "revoluţia de eli­berare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944". Atunci românii întorseseră armele împotriva Germaniei şi începuseră ofensiva către Vest. Foştii soldaţi, ajunşi în 1989 la vârste ono­rabile, au trecut prin Cluj-Napoca, Carei, Oradea, Oarba de Mureş, localităţi eliberate de armata română. La Carei s-a ţinut un moment de reculegere la Monumentul Eroilor. Mai departe, la Oarba de Mureş, s-au vizitat Obeliscul şi Cimitirul Eroilor. Sub genericul "August de foc 1944", autorităţile mureşene, Televiziunea Română şi Biroul de Turism pentru Tineret al UTC au organizat şi un spectacol.


UN "MALL" AL ANILOR '80
Pe Bulevardul Victoria Socialismului (actualmente Bulevardul Unirii), pe o suprafaţă de 30.000 mp, cu trei luni în avans, s-a inaugurat magazinul pentru copii şi tineret. Era cel mai mare din ţară cu acest profil, anunţa IPROCOM, proiectantul clădirii. Veritabil mall al vremurilor de atunci, magazinul avea cinci etaje şi un program prelungit. Era deschis cumpărătorilor de luni până sâmbătă, între orele 10:00 şi 18:00. Duminica era închis. La parter, impresionant prin holul cu vitralii, puteai cumpăra uniforme pentru şcolari şi şoimi ai patriei. Etajul întâi era destinat comercializării articolelor pentru copii până la 15 ani (jucării, jocuri logice, produse de papetărie). La următoarele două etaje se aflau raioanele de confecţii, încălţăminte, tricotaje, articole de galanterie, marochinărie, cosmetice.
Mai sus, urma etajul "activităţilor cultural-educative şi sportive" ale copiilor. În vitrine erau expuse instrumente muzicale, discuri, aparate de radio şi de fotografiat, corturi. În sfârşit, la ultimul nivel, se afla o cofetărie. de pe te­rasă puteai privi de la înăl­ţime ora­şul. Pretu­tindeni în clă­dire existau zo­ne verzi, cu flori şi plan­te decorative. În interiorul magazi­nului funcţ­i­o­nau şi ateliere de re­tuş şi căl­că­torie, servi­cii de broderie, re­ma­iat, cea­sor­ni­cărie, electronică. 

×