4 mai 1989

A fost a doua zi de lucru după minivacanţa de 1 Mai, când ro­mâ­nii sărbătoriseră de fapt Paştele. De Paşte se întrecuseră în concurs, la Scorniceşti, liceenii pasionaţi de istorie.

S-au făcut noi majorări de retribuţii (pe hârtie). În "Cântarea României" se fabrică roboţi. Un­gu­rii au fost acuzaţi de iugoslavi de discriminare a minorităţilor.  

LA SCORNICEŞTI - VIITORUL ISTORIOGRAFIEI ROMÂNEŞTI
Tocmai s-a încheiat cea de-a XIII-a ediţie a Concursului naţional de istoria României. Locul ales pentru competiţie fusese "istoricul" Scorniceşti. Din cei 500 de par­ti­ci­panţi, ju­mă­ta­te a fost premiată de juriul prezidat de academicianul, Ştefan Pascu. La festivitatea de premiere, le-a spus tinerilor şi ce este istoria. Adică: "factor esenţial de edu­ca­ţi­e patriotică a tinerelor gene­raţii, de dez­voltare a sentimentelor de răs­pun­dere faţă de soarta naţiunii noas­tre socialiste" şi aşa mai departe.
Fără a uita men­ţi­u­nea "aşa cum a spus" ori "a demonstrat" secretarul general.

ORAŞE NOI PE HARTA ŢĂRII
Un indicator al modernizării este şi procentul ridicat al populaţiei urbane. Astfel că pe harta României se prefigurau oraşe noi precum: Colibaşi (Argeş), Dăr­mă­neşti (Bacău), Valea lui Mihai (Bihor), Ianca şi Însurăţei (Brăila), Nehoiu şi Pogoanele (Buzău), Budeşti, Fundulea şi Lehliu Gară (Călăraşi), Basarabi, Negru-Vodă şi Ovidiu (Constanţa), Bolintin Vale şi Mihăileşti (Giurgiu), Bum­beşti Jiu şi Rovinari (Gorj), Aninoasa (Hunedoara), Seini (Maramureş), Iernut (Mureş), Scorni­ceşti şi Piatra Olt (Olt), Avrig şi Tălmaciu (Sibiu).  

MAI BINELE ÎNGRIJITORULUI DE VACI
"Noi categorii de oameni ai muncii vor beneficia de majorarea retribuţiei" - titrează România Liberă. Şi trei exemple de ma­jo­rări. Primul caz - muncitor cres­că­tor, îngrijitor de vaci încadrat în grupa a 4-a de lucrări: re­tri­buţia înainte de majorare - 2.428 lei; după majorare - 2.843 lei. Al doilea caz - inginer silvic principal încadrat la clasa a 25-a, gra­da­ţia a 3-a, cu o vechime neîntrerup­tă în aceeaşi unitate de 11 ani: înainte de majorare - 3.200 lei; după majorare - 3.560 lei. Al trei­lea caz - hidrolog principal, înca­drat la clasa a 26-a, gradaţia a 4-a, cu o vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate de 14 ani: înainte de majorare - 3.360 lei; după ma­jo­rare - 3.720 lei. Specificaţiile sunt toate cu asterisc ce trimite la specificaţia "în cazul nerealizării sarcinilor de plan, retribuţia se acordă în conformitate cu prevederile legale". Dar cifrele de plan, în contabilitatea reală de la locul de muncă, le îndeplinea cineva, oare?  

ZILELE FILMULUI CEHOSLOVAC
La Bucureşti, Piatra Neamţ şi Galaţi au început "Zilele filmului cehoslovac". Manifestarea a fost anunţată ca dedicată sărbătoririi a 44 de ani de la eliberarea Ceho­slovaciei de sub dominaţia fascistă. Spectacolul de gală avusese loc în seara precedentă la Cinematograful "Studio" din Bu­cu­reşti. În prezenţa lui Jan Papp, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti, a unor diplomaţi şi oameni de cultură, spectatorii au vizionat lungmetrajul "Cu cerul sub picioare".  

ROBOŢI DE TIMIŞOARA
"Electromotor" Timişoara producea «REMT 1, 2, 3 etc.», adică "roboţi inteligenţi, supli, cu o pu­tere de manipulare care ajunge deocamdată până la 100 kg şi o precizie de plus-minus un mi­li­metru", scria ziarul România Li­beră. La panoul de onoare al creatorilor - inginerii Atanasie Costi, Nicolae Tomici, Bogdan Popovici, Doru Cădariu, Roland Koderzsa­bek, Ioan Pepu, "ajutaţi direct de muncitori şi maiştri de elită, toţi meseriaşi unul şi unul". Se sub­în­ţelege că şi creaţia lor era sub si­gla "Cântării României".    

POLEMICI INDIRECTE CU UNGARIA
În vreme ce politicienii ma­ghiari erau în ofensivă tot mai evidentă contra asimilării coetnicilor din ţările vecine, vizând mai ales România, Agerpres a preluat comentariile Agenţiei iugoslave Taniug despre discrimarea naţio­na­lităţilor din Ungaria şi Austria. "Potrivit unor aprecieri oficiale, comunică Taniug, în Ungaria tră­iesc în prezent peste 200.000 de germani, 100.000 de slovaci, slavi de sud - aproximativ 90.000 croaţi, 5.000 sârbi şi 5.000 sloveni -, precum şi 25.000 români."
Este citat şi secretarul de stat pentru cultură Antal Stark, care anunţase că în Ungaria se confruntă trei categorii de opinii: unii consideră că minoritarilor trebuie să li se acorde aceleaşi drepturi ca şi ungurilor în ţările vecine; alţii se tem că minorităţile ameninţă integritatea teritorială a statului; şi, în sfârşit, unii care susţin că nu există minorităţi. Ungaria va adopta până la sfâr­şi­tul anului o lege specială asupra minorităţilor. Dar "rădăcinile asi­mi­lării sunt atât de adânci, încât va fi dificil să fie smulse", a concluzionat Taniug, citat de Agerpres.

OAZA PARCULUI MOGHIOROŞ
La sesizarea Ligiei Olteanu din Strada Topolovăţ nr. 12, Bu­cu­reşti, Direcţia Domeniului Public Bu­cureşti a promis prin interme­diul ziarului România Liberă că Parcul Moghioroş din Drumul Taberei va rămâne o oază de ver­deaţă curată: în locul teilor sacrificaţi vor fi plantaţi alţii, pentru mascarea ghenelor se va crea gard viu, va fi asigurată pază pentru preîntâmpinarea eventua­lelor degradări. Numele fostului ilega­list şi lider comunist era onorat.