x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

8 iunie 1989

0
Autor: Florin Mihai 08 Iun 2009 - 00:00

Agendă încărcată pentru Cabinetul 1. La Bucureşti, Nicolae Ceau­şescu i-a primit pe reprezentanţii delegaţiilor statelor balcanice, în cadrul unei reuniuni ministeriale.



La început de vară, cetatea Costeşti din Munţii Orăştiei devenea centrul cultu­ral al judeţului Hunedoara. Pe platoul din apropierea cetăţii dacice, de câţiva ani, Comitetul Jude­ţean al UTC organiza "ore de istorie" în aer liber. Pentru asigurarea bunurilor, singura opţiune a românilor rămânea Administraţia Asigurărilor de Stat (ADAS). La început de sezon estival, ONT Carpaţi şi OJT Braşov îmbiau turiştii români şi străini cu oferte gene­roase. Poiana Braşov, Predeal, Făgăraş, Bran erau doar câteva dintre atracţiile judeţului Braşov.

DISCUŢII LA BUCUREŞTI ÎNTRE STATELE BALCANICE
Agendă încărcată pentru Cabinetul 1. La Bucureşti, preşedintele Nicolae Ceauşescu i-a primit pe reprezentanţii delegaţiilor statelor balcanice, în cadrul reuniunii ministeriale de coo­perare industrială şi transfer tehnologic. La discuţii s-au prezentat Farudin Hoxha (Albania), Lubomir Dacev (Bulgaria), Dimitrios Diamantopoulos (Grecia), Akin Cakmakci (Turcia), Stevan Santo (Iugoslavia) şi, din partea României, Ştefan Andrei (viceprim-ministru), Ioan Totu (mi­nistrul Afacerilor Externe), Ioan Un­gur (ministrul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Interna­ţio­nale). Câtă vreme ţările erau divizate în blocuri militare diferite (Grecia şi Turcia erau membre ale NATO), la reu­niune numai despre decizii concrete nu s-a vorbit. În schimb, participanţii "au relevat însemnătatea întâlnirii", subliniindu-se "hotărârea statelor balcanice de a extinde colaborarea bi şi multilaterală, punând bazele unei conlucrări tot mai rodnice în viitor".

"ÎNTÂLNIREA TINERETULUI HUNEDOREAN CU ISTORIA"
La început de vară, cetatea Costeşti din Munţii Orăştiei devenea centrul cultural al judeţului Hunedoara. Pe platoul din apropierea cetăţii dacice, de câţiva ani, Comitetul Judeţean al UTC organiza "ore de istorie" în aer liber. Festivalul "Cântarea României" bifa, astfel, noi şi noi activităţi în agenda de lucru. De pildă, programul "Întâlnirea tineretului hunedorean cu istoria" cuprindea un spectacol al formaţiilor din judeţ, drumeţii la siturile arheologice din împrejurimi, concerte de muzică, recitări de poezie patriotică, proiecţii de filme. Pentru "depistarea" tinerelor talente locale, se desfăşura concursul de muzică populară şi poezie "Sub flamuri de partid biruitoare". Sportivii se puteau afirma şi ei, la Cupa Costeşti.     

TURISM ESTIVAL LA BRAŞOV
La început de sezon estival, ONT Carpaţi şi OJT Braşov îmbiau turiştii români şi străini cu oferte generoase. Poiana Braşov, Predeal, Făgăraş, Bran erau doar câteva dintre atracţiile judeţului Braşov. Potrivit statisticilor furnizate de ziarul "Drum nou", în 1988, peste un milion de turişti români şi străini vizitaseră zona. În 1989, instituţiile turistice se lăudau cu modernizarea hotelurilor Carpaţi, Postăvarul, Turist, Parc şi a restaurantelor Cetate, Tâmpa, Crama şi Postăvarul din staţiunea Poiana Braşov. Centrul de echitaţie, piscina Cristal, sala de gimnastică medicală erau surprizele sezonului. Se "lucrase" şi la pregătirea personalului. "Urmărim să dezvoltăm la întregul nostru personal calităţile politico-profesionale şi moral-patriotice, dorind ca lucrătorii noştri să fie buni profesionişti, cu o concepţie demnă şi civilizată, cu o ţinută agreabilă, trăsături care pot influenţa în bine calitatea serviciilor noastre", garanta Dumitru Burtea, directorul ONT Carpaţi.

ZILELE CULTURII ROMÂNEŞTI LA BERLIN

La Berlin, în partea est-germană a oraşului, s-au desfăşurat "Zilele culturii româneşti". La sala Kommode au fost expuse peste 700 de volume (la loc de cinste fiind, desigur, operele "Tovarăşului" şi "Tovarăşei") şi
discuri de muzică. Printre zecile de tomuri dedicate "celui mai iubit fiu al naţiunii", şi-au făcut loc şi câteva cărţi dedicate poetului naţional Mihai Eminescu, aniversat cu ocazia centenarului. Alte "manifestări cultural-ştiinţifice" au fost expoziţia de artă decorativă românească (ceramică, sticlă, design, piese de vestimentaţie), inaugurată la galeria Weidendamm. În celelalte oraşe ale RD Germane, orchestre româneşti au susţinut concerte. Bunăoară, orchestra de cameră a Filarmonicii George Enescu s-a "produs" la Rostock, Schwerin, Potsdam, şi cvartetul "Voces" al Filarmonicii Moldova, din Iaşi, la Dresda şi Merseburg. Vedetele turneului în "ţara prietenă" au fost dirijorul Cristian Mandeal, soprana Sanda Şandru şi pianistele Ilinca Dumitrescu şi Dana Borşan Amiraş.

ORE DE LIMBA ROMÂNĂ
Pentru învăţarea limbii române de către etnicii maghiari din zona Harghitei, instituţiile de învăţământ inventau fel de fel de activităţi extraşcolare. Ziarul Informaţia Harghitei dedica eforturilor profesoarei stagiare Anişoara Burlea, un articol intitulat "Un cadru propice pentru mai buna însuşire a limbii române - cercul de elevi". Ziariştii au remarcat câteva dintre experimentele dascălului: "S-a demonstrat funcţionalitatea unui cabinet de limba română bine pus la punct şi modul cum se pot utiliza cu succes mijloacele audio-vizuale".

ADAS AVEA MONOPOL ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR
Pentru asigurarea bunurilor, singura opţiune a românilor rămânea Administraţia Asigurărilor de Stat (ADAS), aflată sub conducerea Ministerului de Finanţe. Instituţia dispunea de mai multe fonduri (statutar, de rezervă, al mijloacelor fixe, rezerva de prime pentru asigurările de persoane, fonduri speciale). Dintre oferte, cea mai căutată era asigurarea pe viaţă, care dădea posibilitatea populaţiei de a economisi bani, prin plata unor prime lunare, în funcţie de suma asigurată solicitată (maximum 60.000 lei). În cazul asigurării de accidente, printr-o primă pe trei luni, ADAS plătea suma pentru invaliditate permanentă până la 10.000 lei. În apropierea sezonului estival, ADAS lansase şi asigurarea "Turist", pe o perioadă de o lună, cu o primă de 15 lei. Nu se ştia niciodată cine făcea o "vizită" la domiciliu în absenţa proprietarului!

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de