Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liderii de la Bucureşti discutau "aprins" hotărârile Reuniunii Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Viena. Actul final, adoptat prin consens la 15 ianuarie, incrimina România pentru încălcarea drepturilor omului.
România se pronunţă pentru o Europă unită
Dumitru Tinu a semnat în Scânteia un articol de analiză al recent-încheiatei Reuniuni a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa: "Edificarea unei Europe unite, care, în condiţiile respectării diversităţii orânduirilor sociale, să asigure garanţii de pace, deplină securitate şi rodnică colaborare pentru toate naţiunile continentului, ca naţiuni libere şi suverane, a constituit şi constituie un obiectiv de prim ordin al politicii externe a României socialiste. (...) În acest spirit a participat România la lucrările Reuniunii de la Viena, animată de dorinţa ca, prin eforturi comune, documentul elaborat de acest forum să deschidă o nouă perspectivă relaţiilor dintre statele participante. (...)
Trebuie spus însă că, faţă de Actul final de la Helsinki, care a însemnat un moment important în viaţa politică a Europei, a întregii omeniri, documentul reuniunii de la Viena marchează un pas înapoi prin încercarea de a modifica şi răstălmăci principiile statuate de Conferinţa general-europeană din 1975, al cărei document a fost semnat de şefii de stat sau de guvern din ţările participante.
La reuniune nu a prevalat întotdeauna, cum era de dorit, preocuparea de a găsi, prin eforturi comune, răspunsurile cele mai adecvate problemelor reale ce preocupă popoarele continentului. Dimpotrivă, şi-au făcut loc încercări ale unor participanţi de a-şi aroga rolul de a da lecţii, de a conferi «certificate de bună conduită». În ceea ce priveşte România, după cum s-a subliniat şi în cadrul întâlnirii finale a reuniunii de la Viena, respinge cu fermitate asemenea încercări. Ţara noastră, poporul român nu au cerut şi nu cer permisiunea nimănui în alegerea căilor de dezvoltare".
Consfătuirea interbalcanică de la Tirana
S-a încheiat reuniunea miniştrilor-adjuncţi de Externe ai statelor balcanice, desfăşurată la Tirana. La consfătuire, delegatul României, Constantin Oancea, s-a angajat ca ţara noastră să găzduiască următoarele evenimente în anul 1989: reuniunea ministerială consacrată cooperării în domeniul producţiei industriale şi al transferului de tehnologie; reuniunea de experţi asupra măsurilor de creştere a încrederii şi securităţii în Balcani; reuniunea specială pentru promovarea cooperării economice şi comerciale între ţările balcanice.
Eternele gropi ale Bucureştiului
Zăpada şi îngheţul au dat bătăi de cap responsabililor serviciului de infrastructură al Primăriei Sectorului 1. În Bulevardul Expoziţiei, lângă actualul Romexpo, o conductă spartă a făcut un "crater" în asfalt, prilej pentru reporterii revistei Flacăra să facă o "investigaţie" despre cât de repede se mişcau edilii oraşului în faţa cazurilor de "forţă majoră" pentru interesul cetăţenilor. "Povestea gropii de pe Bulevardul Expoziţiei e asemănătoare cu povestea oricărei gropi, scrie autorul, Victor Rădulescu. A început prin spargerea unei ţevi, apa făcându-şi loc până la suprafaţa pavajului. Fiind ger, apa a îngheţat, schimbând pe o porţiune mare relieful şoselei. ADP-ul sesizează ICAB-ul Sector 1 abia la data de 6 ianuarie. ICAB cere autocastorul necesar săpării la 3,5 m adâncime, pentru remedierea defecţiunii, aflăm de la subinginerul Ion Mihalache.
La 10 ianuarie a apărut şi utilajul. A făcut săpătura şi a plecat. «Sunt câteva astfel de utilaje în tot Bucureştiul, ale ICAB-ului, şi mai pot fi şi defecte», ni se spune. Peste încă două zile defecţiunea este remediată. Se astupă parţial groapa. Mai trebuia o basculantă de nisip. La ora 13:30, muncitorii aşteaptă multicarul să se retragă. «Vom mai trimite mâine nisip, ne spune Ion Mihalache, azi nu mai avem mijloc de transport». La 13 ianuarie s-a mai adus nisip, dar groapa a rămas în continuare neacoperită. În jurul său, însemnele IACB-ului te avertizează că acolo este un «şantier în lucru». Zilele trec, şantierul există în continuare, dar lucrul nu se vede. Ar mai trebui făcut pavajul şi spartă gheaţa. Dar problema gheţii o va rezolva până la urmă primăvara, cea a pavajului, nu. Amintim IACB-ului că şantierul său este amplasat în mijlocul unui bulevard pe care circulaţia este împiedicată să se desfăşoare normal.
IACB-ul nu se dezminte nici de această dată. Deschide şantiere, plantează tot felul de tăbliţe avertizoare, repară când apucă şi apoi lasă totul baltă, cum este şi această groapă din Bulevardul Expoziţiei. Fapte care demonstrează, cine mai ştie pentru a câta oară, un mod de lucru defectuos, un dezinteres constant faţă de aspectul şi necesităţile străzii, faţă de cetăţean".
Metafizica iubirii la Rebreanu
La Editura Dacia din Cluj-Napoca a apărut volumul "Apropierea de imaginar", semnat de Teodor Tihan. Printre eseurile cuprinse în lucrare s-au numărat: "Metafizica iubirii la Rebreanu", "Un personaj tragic: Zahei Orbul", "Unicitatea unghiului de vedere", "Gândirea şi gândirismul", "Metamorfoza conceptului de balcanism", "Critica şi Păcatele tinereţelor", "Critica şi reetitudinea ei morală".
