Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zi încărcată pentru oficialii de rang înalt ai României. Şi nu numai pentru ei. La 7 iulie 1989 începea Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia.
În Capitala României sosiseră cei mai importanţi lideri politici din ţările semnatare ale Tratatului, aflaţi la conducerea delegaţiilor.
Astfel, Todor Jivkov, secretarul general al Partidului Comunist Bulgar, a venit la Bucureşti însoţit de prim-ministrul Gheorghi Atanasov, Dobri Djurov, ministrul Apărării Populare, Petăr Mladenov, ministrul de Externe, şi Dimităr Stanişev, secretar al CC al PC Bulgar.
Delegaţia Cehoslovaciei a fost condusă de Milos Jakes, secretar general al CC al PC din Cehoslovacia, însoţit de Gustav Husak, preşedintele republicii, Ladislav Adamec, preşedintele Guvernului, Jozef Lenart, secretar al CC al PC din Cehoslovacia, Jaromir Johanes, ministrul de Externe, şi Milan Vaclavik, ministrul Apărării Naţionale.
Est-germanii au venit însoţiţi de Erich Honecker, secretarul general al Partidului Socialist Unit din Germania. Din delegaţie mai făceau parte: Willi Stoph, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Hermann Axen, secretar al CC al PSUG, Heinz Kessler, ministrul Apărării Naţionale, Egon Krenz, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Günter Mittag, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Oskar Fischer, ministrul Afacerilor Externe.
La conducerea delegaţiei poloneze se afla Wojciech Jaruzelski, prim-secretar al CC al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, care venea însoţit de Mieczyslaw Rakowski, preşedintele Consiliului de Miniştri, Jozef Czyrek, secretar al CC al PMUP, Czeslaw Kiszczak, ministrul Afacerilor Interne, Florian Siwicki, ministrul Apărării Naţionale, Tadeusz Olechowski, ministrul Afacerilor Externe.
Delegaţia ungară era condusă de Rezso Nyeres, preşedintele Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, însoţit de Miklos Nemeth, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gyula Horn, ministrul Afacerilor Externe, şi Ferenc Karpati, ministrul Apărării.
Ultimul care a sosit la Bucureşti, în seara zilei de 7 iulie, lăsându-se îndelung aşteptat pe aeroport de Ceauşescu, a fost Mihail Gorbaciov. Din delegaţia sovietică mai făceau parte Nikolai Rijkov, preşedintele Consiliului de Miniştri, Eduard Şevardnadze, ministrul Afacerilor Externe, Aleksandr Iakovlev, secretar al CC al PC al Uniunii Sovietice, Dmitri Iazov, ministrul Apărării.
Pe lângă politicieni, la consfătuire participau şi ofiţeri superiori din Comandamentul Tratatului de la Varşovia - generalul de armată Piotr Luşev, comandantul-şef al Forţelor Armate Unite, şi generalul de armată Vladimir Lobov, şeful Statului Major al Forţelor Armate Unite.
Lucrările au început dis-de-dimineaţă, luând cuvântul toţi liderii politici ai tratatului, precum şi responsabilii militari. Spre seară, atmosfera s-a mai destins, delegaţii fiind invitaţi să ia parte la dineul oficial.
Primul care şi-a ţinut "cuvântarea" a fost Nicolae Ceauşescu, în calitate de gazdă. Acesta a declarat că îi "este plăcut ca, în acest cadru, în numele partidului şi statului nostru, al meu personal, să salut în mod călduros pe toţi conducătorii delegaţiilor şi toate delegaţiile participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al ţărilor socialiste membre ale Tratatului de la Varşovia.
În cadrul consfătuirii din această zi au fost dezbătute probleme de importanţă deosebită privind situaţia internaţională şi, în primul rând, problemele dezarmării nucleare, asigurării păcii şi colaborării între toate naţiunile lumii".
Au urmat apoi la microfon ceilalţi şefi ai delegaţiilor participante. Discursul lui Mihail Gorbaciov a prezentat cel mai ridicat interes, şeful statului sovietic vorbind despre coexistenţă paşnică cu ţările NATO: "Consider că suntem îndreptăţiţi să exprimăm satisfacţia faţă de rezultatele activităţii noastre comune de astăzi... Adoptăm hotărâri importante, care deschid calea spre apropierea continuă a poziţiei ţărilor Estului şi Vestului capabile să promoveze dialogul iniţiat recent la Viena... În ultimul timp, în raporturile dintre cele două blocuri militare s-au conturat transformări pozitive. După cât se pare, începem să ne auzim mai bine unul pe celălalt şi, în consecinţă, să ne şi înţelegem. Începem să facem schimb nu de salve propagandistice, ci de propuneri constructive şi, ca rezultat al acestui fapt, să avem mai multă încredere unul în celălalt".
După dineul oferit participanţilor la consfătuire, Nicolae şi Elena Ceauşescu au oferit un dineu separat pentru liderul sovietic şi soţia sa, Raisa. A doua zi, fotografia realizată la eveniment a fost tipărită pe prima pagină a Scînteii, pentru a lăsa impresia românilor că secretarul general al PCR avea sprijinul deplin al reformatorului lider moscovit. În realitate, lucrurile stăteau pe dos...
Citește pe Antena3.ro
