Caleidoscopul sănătăţii

Pe lângă numeroase cărţi de bucate, Editura Ceres edita în 1989 şi "Caleidoscopul sănătăţii". Cartea scrisă de dr George M. Gheorghe prezenta soluţii practice şi răspundea la diferite probleme întâm­pi­nate zilnic. Prefaţa lucrării nu ocoleşte deloc limbajul de lemn:

"În contextul politicii sanitare a partidului  şi statului nostru, educaţia sanitară a populaţiei reprezintă un act de cultură socialistă, având menirea să-i înarmeze pe cetăţeni cu noţiunile de bază ale igienei şi sănătăţii". Pentru fiecare lună, autorul recomandă ce trebuie să se mănânce pentru a avea o alimentaţie sănătoasă. Apoi sunt enume­rate şi prezentate pe scurt plantele medicinale ale lunii. Nu lipseşte nici ghidul balneoclimatologic şi recomandările în cazuri de boli. Cartea cuprinde şi umor sănătos, adică glume pe teme alimentare, curiozităţi şi maxime.

În capitolul rezervat lunii iunie citim care sunt plantele medicinale ale acestei perioade din an: anghinara, busuiocul şi cireşul. În ghidul balneoclimatologic aflăm că Buziaş este o staţiune balneoclimaterică permanentă din judeţul Timiş şi este recomandată pentru surmenaj fizic şi intelectual şi pentru gastrite cronice. Tot în luna iunie, cititorii erau sfătuiţi să viziteze staţiunea Căciulata, sta­ţi­une balneoclimaterică indicată pentru constipaţie cronică, colite cronice, spondiloze etc. Urmează un capitol numit "Cafeaua şi cafe­i­no­mania", din care citim: "Legenda atribuie descoperirea cafelei unui păstor de prin ţinuturile Somaliei de astăzi. El a observat că acele capre care, pe lângă iarba obiş­nuită, se hrăneau şi cu frunzele şi boabele unui anumit copăcel erau mai vioaie decât celelalte. Acest arbust nu era altul decât arborele de cafea. Cafeaua s-a răspândit în Orient începând din secolul al 16-lea. Consumul ei a cuprins azi aproape întreaga su­pra­faţă a glo­bului. Pe baza cercetărilor făcute, se ştie despre cafeină că este excitant al funcţiilor cerebrale. Ea uşurează munca intelectuală, înlătură somnolenţa, stimulează activitatea musculară, diminuează senzaţia de oboseală, măreşte forţa de contracţie a inimii, dilată arterele coronare, măreşte intensitatea pulsului şi activează secreţia gastrică. La un om sănătos, aceste rezultate se obţin consumând una sau două ceşcuţe de cafea neagră pe zi. S-a stabilit că în fiecare ceaşcă de cafea nu există decât 0,10-0,12 g cafeină, ceea ce reprezintă de-abia jumătate din doza obiş­nu­i­tă a unei injecţii cu cafeină. Caf­e­a­ua îşi face efectul treptat şi ţine un timp mai îndelungat".

În paginile cărţii există şi un capitol dedicat alimentaţiei sănă­toase. De aici aflăm că o alimen­taţie sănătoasă, neabuzivă, ra­ţi­o­nală presupune ca, pe lângă îm­bi­narea corespunzătoare a principiilor alimentare de bază - glucide, proteine, lipide -, cantitatea şi ca­litatea produselor să fie stabilite în funcţie de vârstă, de cerinţele reale ale organismului şi de efortul depus. Oamenii de ştiinţă au constatat că abuzul alimentar - în special de dulciuri, grăsimi şi produse carnate - stă la baza bolilor dege­nerative.

Nu putea lipsi nici menţionarea unei lucrări elaborate din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Rep­u­blicii Socialiste România: "Programul de alimentaţie ştiin­ţifică a populaţiei", elaborată în concordanţă cu dezideratele specifice omului modern. Aflăm că proteinele trebuie să acopere 13%-16% din totalul caloriilor, procentele cele mai ridicate fiind prevăzute pentru copii şi adolescenţi, locul principal re­ve­nind celor de origine animală (50% la adulţi, 60% la adolescenţi şi peste 65% la copii). Lipidele vor reprezenta 25%-35% din cantitatea calorică totală, procentele cele mai ridicate fiind pre­vă­zu­te pentru copii.

Sub aspectul structural, necesarul de lipide va diferi în funcţie de vârstă, aşa încât pentru populaţia adultă jumătate din total va fi de origine vegetală, în timp ce la adolescenţi şi copii proporţia lipidelor din produsele animale (lapte, lactate, unt) va ajunge până la 85% din total. Glucidele vor avea o pondere de 50%-60% din nu­mărul total de calorii. Orientativ, normele calorice calculate în acest context ştiinţific prevăd: circa 2.500 de calorii pentru cei care desfăşoară o muncă uşoară, circa 4.000 pentru cei cu munca grea, 3.000 de calorii pentru copii şcolari şi tineret. Pentru bătrânii şi persoanele cu activităţi sedentare sunt necesare 2.000 de calorii, iar pentru cei care desfăşoară o muncă intelectuală, între 2.000 şi 2.300 de calorii.