x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Calendarul de perete: Pădurile Terrei, în pericol

0
28 Feb 2009 - 00:00


Din păcate, afirmaţia din titlu nu face parte dintre licenţele ga­ze­tă­reşti şi nici nu conţine vreo exagera­re gratuită. Realităţile din unele zone ale planetei îi conferă deplină aco­pe­ri­re.



În cadrul unei conferinţe internaţionale "Silva" ce a avut loc la Paris, specialiştii au făcut cunoscute date alarmante: în anii acestui secol, suprafaţa ocupată de păduri pe glob s-a micşorat cu aproape un miliard de hectare. Ritmul actual de diminuare este în medie de 5,6 ha pe mi­nut. Ceea ce înseamnă 336 ha pe oră, 8.064 ha pe zi şi cu puţin sub trei mi­li­oane hectare într-un an. În acest ritm, s-a relevat la reuniunea amin­ti­tă, peste nici două veacuri pe Pă­mânt nu va mai exista pădure. Se pa­re însă că estimarea este cea mai fa­vo­rabilă. Pentru că, potrivit unor stu­dii efectuate de FAO, în fiecare minut de pe Terra dispar 40 ha de păduri tropicale, iar într-un an dispar complet plantele tropicale de pe 11 mili­oane de hectare, alte 20 mi­lioane de hec­ta­re păduri sau plantaţii tropicale degradându-se din cauza tăierilor necontrolate. În sfârşit, să amintim şi o altă evaluare, conţi­nu­tă într-un document al ONU, care avertizează că anual, prin defrişare, dispar 110.000 km pătraţi de păduri tropicale, ritm care, dacă se menţine, va determina transformarea regiunilor respective în deşert. Tot în acest document se sublinia că, în Europa, pes­te 20 de milioane de hectare de pădure sunt muribunde sau uscate, iar în India s-a pierdut, numai în ul­ti­mul deceniu, peste o cincime din re­zerva de pădure. Cu ocazia unei în­tâl­niri convocate sub egida FAO în apri­lie 1988, la Kingston (Jamaica), pen­tru a se dezbate situaţia dificilă, în ce priveşte fondul forestier, creată în unele ţări din America Latină, ca ur­mare a exploatării neraţionale a pădurilor tropicale, s-a subliniat că, dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru sistarea tăierii acestor păduri, consecinţele pot fi deosebit de grave.

Dincolo de diferenţele între cifre, este dezvăluit un fenomen îngri­jo­ră­tor: pădurile de pe Terra sunt ame­nin­ţate cu dispariţia. Cauzele sunt di­verse şi multiple, dintre acestea ne­putând fi excluse: creşterea consumului de lemn – pentru construc­ţii, mobilă, dar, mai ales, în scopul fo­lo­sirii drept combustibil casnic, îna­in­tarea zonelor deşertice, poluarea at­mosferică, incendiile, defrişările ne­raţionale şi neurmate de re­plan­tări. Nu trebuie neglijat un alt aspect: utilizarea unor suprafeţe importan­te de pădure pentru instruirea militară, pentru efectuarea unor ma­ne­vre, pentru am­pla­sarea unor arme sau sisteme de arme sau pentru construirea unor instalaţii militare. Efec­tele sunt mult mai dăunătoare în timpul conflictelor, mai ales în ca­zul folosirii armei chimice – cum s-a întâmplat în cele două conflagraţii mondiale, cum se întâmplă în unele "războaie locale" – sau în perspectiva sumbră a utilizării armei nucleare.

Cum s-a dovedit, distrugerea ra­pi­dă a pădurilor are consecinţe destul de grave constând în de­re­glarea echi­­librului ecologic, dispariţia unor specii ale florei şi faunei, redu­cerea nivelului de precipitaţii şi a cantităţii de oxigen din aer. Dimensiunea efec­telor dă­u­nă­toare este pusă în lumină dacă facem referire la func­ţia de "plă­mân al planetei" pe care o în­de­plinesc pădurile. Un hectar de pădure poate produce într-un an 5 până la 30 t oxigen. În ace­laşi timp, pădurea îndeplineşte şi rolul de filtru natural, copacii de pe un hectar de molid reţinând într-un an, 30-45 t de particule fine de cenuşă şi praf. Calculele conţinute în statisticile in­ter­naţionale indică faptul că, la sca­ră planetară, pădurile produc anual circa 15 miliarde de tone de oxigen, absorbind, în acelaşi interval, în jur de 20 de mi­liarde de tone de bioxid de carbon.

Se poate spune că, în mare mă­su­ră, viaţa Terrei depinde şi de viaţa pă­durii. Dar, ca principal beneficiar al pădurii, omul are datoria să se îngrijească permanent de viaţa acesteia. S-o protejeze, s-o ajute să se refacă, s-o folosească raţional, de­pă­şind sfera îngustă a intereselor şi avantajelor momentului, în folosul perspectivei, al asigurării sănătăţii pădurii şi pentru viitor. Tocmai pornindu-se de la acest deziderat, în multe ţări se întreprind măsuri şi acţiuni vi­zând atenuarea şi lichidarea efec­telor nefaste pentru fondul forestier naţional. În ce priveşte România, asemenea acţiuni se integrează într-o ade­vă­ra­tă politică de stat. Legislaţia ce asigu­ră protecţia şi dezvoltarea pădurii ca patrimoniu naţional este coroborată cu ample operaţiuni de plantări şi re­plan­tări. Pornind de la convingerea că protecţia mediului înconjurător, a echilibrului ecologic este o cerinţă ce depăşeşte graniţele unei ţări, România acţionează în cadrul di­fe­ri­telor forumuri şi organizaţii in­ter­naţionale pentru ca imperativul co­operării interstatale să fie îm­pli­nit şi în sfera protecţiei me­diu­lui, a protecţiei pădurilor Terrei.
Calendar, februarie 1989
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de