Cuplul prezidenţial, în vizită de lucru în judeţul Bistriţa-Năsăud

15 Oct 2009 • 00:00

Sursa foto: /Agerpres

După inaugurarea ediţiei a XV-a a Târgului Internaţional Bucureşti, Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au dus cu avionul la Bistriţa, unde aveau programată o vizită de lucru în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Martor ocular al evenimentului a fost Silviu Curticeanu, care în scrierile sale memorialistice relatează atmosfera încordată în care s-a desfăşurat deplasarea la Bistriţa:

În octombrie 1989 ne aflam la Bistriţa-Năsăud, pentru o vizită de lucru ce s-a dovedit ultima din viaţa lui (penultima de fapt, cea din urmă desfăşurându-se la Brăila - n.r.); profitând de împrejurare, în ziua precedentă vizitei, Ceauşescu a participat la o vânătoare; eu am coborât la Bistriţa să obţin date la zi despre "starea judeţului", deşi bănuiam că ea este la fel ca "starea naţiunii"; pe drum într-o poeniţă, vreo zece porci mistreţi se odihneau; spectacolul, inedit pentru mine, mă face să opresc maşina, să cobor, să-i privesc de la 50-60 de metri, fără ca ei să se sinchisească de prezenţa mea.

Când m-am întors la cabană, i-am povestit lui Ceauşescu, la circa 20 de minute, secretarul personal mă invită la o şedinţă convocată ad-hoc, la care urmau să participe primul-secretar şi responsabili cu ale vânătorii, locali şi centrali; în raport de componenţa celor chemaţi, habar nu aveam ce obiect poate să aibă şedinţa. M-a lămurit el încă de la începutul ei:
- Curticeanu m-a informat c-a văzut într-o poieniţă vreo 50 de porci mistreţi (umflarea cifrei era o obişnuinţă ce nu putea lipsi!!!), asta înseamnă că voi aţi alungat mistreţii şi de aceea eu n-am vânat nici unul.

Am rămas perplex! În ipoteza lui, vânătoarea fiind în acea zi "la goană", ar fi însemnat ca cineva să poată face, înainte sau în timpul ei, o selecţie a "sălbăticiunilor" pe specii: "Voi, urşilor, lupilor şi iepuraşilor rămâneţi la vânătoare, iar voi mistreţilor plecaţi să vă odihniţi la poeniţă!!!".

După şedinţă ne dăm seama, şi eu, şi primul secretar, că orice discuţie banală se poate transforma în scandal din cauza unei suspiciuni devenite maladivă.

Era clar, corabia socialismului naviga în derivă; căpitanul îşi pierduse orice brumă de luciditate, iar un marinar ce purta, întâmplător, numele meu a rămas, din prostie, pe corabie, ca să nu pară şobolan şi s-a înecat, ca să fie învăţătură de minte pentru mulţi alţii.
Silviu Curticeanu, Meditaţii necenzurate, Bucureşti, Editura Historia, p. 87-88.
Oficial însă, "conducătorul iubit" nu s-a deplasat în judeţul Bistriţa-Năsăud pentru activităţi recreative. Varianta "pentru popor" a evenimentului o găsim în revista "Flacăra":

În climatul de puternică angajare patriotică pentru înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a ţării, de afirmare unanimă a adeziunii la Hotărârea privind realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la cel de-al XIV-lea Congres, în suprema funcţie de secretar general al partidului, de eforturi susţinute pentru a întâmpina marele forum al comuniştilor români cu succese tot mai mari, a avut loc vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Au fost vizitate Întreprinderea Metalurgică şi Întreprinderea de Covoare din Beclean, Întreprinderea de Prelucrare a Maselor Plastice şi Înterprinderea Textilă din Năsăud, Întreprinderea Agricolă de Stat Jelna, Întreprinderea de Utilaj Tehnologic, Întreprinderea Mecanică, Combinatul de Prelucrare a Lemnului şi Filatura de Lână Pieptănată, toate din municipiul Bistriţa. Întâmpinată cu bucurie şi însufleţire, vizita se înscrie ca un nou moment semnificativ al dialogului pe care secretarul general al partidului îl poartă cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale în problemele importante privind viaţa şi munca lor, dezvoltarea economico-socială a ţării, ca un eveniment de mare însemnătate în viaţa judeţului şi a locuitorilor săi.

Întâlnirile secretarului general al partidului cu oamenii muncii bistriţeni au prilejuit o analiză cuprinzătoare a muncii depuse şi a rezultatelor obţinute, a măsurilor ce trebuie luate pentru ridicarea întregii activităţi pe un plan calitativ superior, la nivelul posibilităţilor, al puternicei baze tehnico-materiale de care dispune judeţul, în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a importantelor sarcini ce-i revin din planurile şi programele de dezvoltare în profil teritorial în anul 1989 şi pe întregul cincinal.

În timpul vizitării unităţilor menţionate, la întâlnirea cu membrii biroului Comitetului judeţean de partid, precum şi în cuvântarea rostită la marea adunare populară din municipiul Bistriţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat sarcini şi a indicat măsuri concrete pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii locuitorilor judeţului în toate domeniile de activitate.

Secretarul general al partidului a cerut să se acţioneze cu hotărâre pentru o cât mai bună organizare şi desfăşurare a activităţii productive, pentru utilizarea deplină a capacităţilor, a tuturor resurselor existente, pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, pentru dezvoltarea micii industrii, asigurându-se în următorii ani o dublare a producţiei industriale a judeţului. S-a relevat, de asemenea, necesitatea de a se folosi cu mai multă eficienţă marile posibilităţi pe care le are agricultura judeţului, în scopul obţinerii unor produse agricole tot mai ridicate şi al valorificării lor superioare.

În acelaşi timp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se acorde o atenţie deosebită planurilor de dezvoltare şi modernizare a tuturor localităţilor judeţului, ridicării nivelului lor de civilizaţie. "Este necesar - se spune în cuvântarea la marea adunare populară din municipiul Bistriţa - ca şi oamenii muncii din Bistriţa, organizaţiile de partid, consiliile oamenilor muncii, adunările generale din toate sectoarele de activitate să acţioneze cu o răspundere şi mai mare în dezbaterea documentelor pentru Congresul al XIV-lea al partidului.
În toate unităţile, în toate oraşele şi comunele, să se întocmească programele privind dezvoltarea viitoare economico-socială a tuturor localităţilor, pe baza principiilor autoconducerii, autogestiunii, autoaprovizionării. Trebuie să facem astfel ca fiecare unitate economico-socială din toate sectoarele să muncească numai şi numai pe principiile autoconducerii şi autogestiunii, cu eficienţă şi rentabilitate maximă. Trebuie să asigurăm ca fiecare comună să-şi aibă programul de dezvoltare economico-socială, în primul rând privind agricultura, mica industrie, serviciile, astfel încât şi cetăţenii comunelor, ai satelor să aibă tot ce este necesar pentru o viaţă demnă şi civilizată. Să apropiem nivelul de dezvoltare şi de viaţă al oamenilor muncii de la sate de al celor de la oraşe şi, împreună, să mergem înainte spre comunism!".

Secretarul general al partidului şi-a exprimat convingerea că oamenii muncii din judeţul Bistriţa-Năsăud vor face totul pentru a realiza în bune condiţii toate programele de dezvoltare economico-socială şi de ridicare generală a judeţului, că îşi vor aduce o contribuţie şi mai mare la dezvoltarea generală a patriei noastre, că toate organismele democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, organizaţiile de partid, în strânsă unitate cu toţi oamenii muncii, vor face totul pentru ca la Congresul al XIV-lea să se prezinte cu rezultate cât mai bune în toate domeniile. Factorii de răspundere, lucrătorii din unităţile vizitate l-au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că toţi oamenii muncii din judeţul Bistriţa-Năsăud vor acţiona cu hotărâre pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, că nu vor precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru a întâmpina cu noi şi remarcabile fapte de muncă, cu realizări de seamă marele forum al comuniştilor români.

Referindu-se la politica externă pe care o duce România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia faptul că între politica noastră de construcţie socialistă şi activitatea internaţională de dezarmare, de pace, de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orânduire socială, există o deplină unitate dialectică. Punând pe primul plan soluţionarea problemelor dezvoltării socialiste a patriei noastre, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie să facem totul pentru a contribui la o politică internaţională nouă, pentru dezarmare şi, în primul rând, pentru dezarmarea nucleară, pentru eliminarea completă şi distrugerea armelor nucleare, chimice şi reducerea radicală a armelor convenţionale.

Legat de acesta, România nu numai că a acţionat şi acţionează pentru reducerea armelor convenţionale, dar a şi trecut unilateral la reducerea acestora, prin consultarea în cadrul referendumului, a întregului nostru popor. Astfel, România, în Europa, în rândul statelor din cele două blocuri militare - tratatul de la Varşovia şi NATO - are cele mai mici cheltuieli pe locuitor pentru nevoi militare. Nu există nici un vecin al nostru care să nu cheltuiască pentru scopuri militare de două sau de trei ori mai mult pe locuitor, arăta secretarul general al partidului.

În continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că România face totul şi este pentru soluţionarea problemelor litigioase dintre state, pe calea negocierilor şi tratativelor, pentru încetarea conflictelor militare, a amestecului din partea unor state în treburile altor state; că trebuie lichidate pentru totdeauna şi într-un timp cât mai scurt subdezvoltarea, sărăcia unor popoare şi că este necesar să se ajungă la o conferinţă internaţională pe problemele subdezvoltării, să se rezolve problema datoriei ţărilor în curs de dezvoltare şi să se asigure o adevărată egalitate în dezvoltarea economico-socială, realizarea unei noi ordini economice.

Consecventă principiilor sale de politică externă, România, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, va acţiona hotărât şi în viitor pentru dezvoltarea colaborării şi relaţiilor cu toate statele lumii, cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu ţările capitaliste dezvoltate, pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a neamestecului în treburile interne.

În drum spre judeţul Bistriţa-Năsăud, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au făcut o escală în municipiul Cluj-Napoca, iar la întoarcere, o escală în municipiul Târgu-Mureş. Numeroşi locuitori din judeţele Cluj şi Mureş, prezenţi pe aeroporturile din oraşele menţionate, i-au salutat cu căldură pe secretarul general al partidului, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, dând expresie deplinei adeziuni la politica internă şi externă a partidului şi a statului, hotărârii de a contribui cu toate forţele la înfăptuirea programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism.

Fructuosul dialog de lucru purtat în aceste zile de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii din judeţul Bistriţa-Năsăud s-a înscris, prin concluziile de mare însemnătate practică desprinse cu acest prilej, prin întreaga sa desfăşurare, ca un nou moment de referinţă în munca pe care întregul nostru popor o depune pentru a întâmpina cu noi realizări de prestigiu cel de-al XIV-lea Congres al partidului, pentru devoltarea multilaterală a României socialiste, pentru ridicarea ei pe noi culmi de civilizaţie şi progres.