Cine trăia la ţară şi nu avea o bunică sau o mamă care să se priceapă să prepare deserturi o ducea destul de rău în 1989. La sat era doar o cofetărie, iar maşina cu prăjituri şi îngheţată venea o dată pe săptămână. Mai găseam biscuiţi pe la alimentară sau când venea pâinea se mai aduceau la vânzare brioşe şi cornuri, însă şi astea le primeam cu porţia, să ajungă la tot satul.
Dar dacă veneau căldurile şi îmi era dor de o îngheţată şi nu aveam drum pe la oraş, de unde să îmi pot cumpăra o îngheţată "Polaris" (singurul desert rece de care îmi mai amintesc), toată baza îmi era în mama. Aromele cele mai folosite de ea erau vanilia, cacaua, zahărul caramelizat sau romul. Nu lipseau nici îngheţatele cu fructe, spre bucuria mea şi a verişorilor, care se adunau întotdeauna în grădina casei mele când castronul rece ieşea din congelator.
Una dintre preferatele mele era îngheţata de vanilie, a cărei reţetă am aflat-o astăzi pentru atunci când îmi va fi dor de acel gust greu de găsit la îngheţatele din comerţ. Aşadar, avem nevoie de 500 ml lapte, 150 g zahăr, 4 ouă, 50 g zeamil, un plic de zahăr vanilinat. Zeamilul se diluează cu jumătate din cantitatea de lapte rece (250 ml) care se adaugă în porţiuni mici în vasul în care s-a introdus zeamilul. Restul de lapte se fierbe separat într-un vas de 1 l. În momentul fierberii se adaugă zeamilul diluat în porţiuni mici, continuu, amestecând mereu pentru a evita formarea de cocoloaşe. Totul se menţine la temperatura de fierbere câteva minute, după care se toarnă în vasul unde, în prealabil, gălbenuşurile au fost frecate cu zahărul şi se amestecă pentru a obţine o omogenizare cât mai bună. Compoziţia astfel pregătită se toarnă într-un castron care se introduce în congelator pentru 2-3 ore.
La fel de bună era la începutul verii şi îngheţata de zmeură, care se prepară foarte simplu. Ingredientele sunt: 300 g zahăr, 750 ml suc de zmeură, 300 ml lapte, 50 g frişcă. Laptele împreună cu zahărul se fierb 2-3 minute, la foc mic, după care amestecul se răceşte. Se adaugă sucul de zmeură strecurat prin tifon şi frişca, omogenizând compoziţia bine prin frecare.
Vara ne mai puteam răcori şi cu câteva băuturi din lapte, puse la frigider. Îmi amintesc de laptele cu aromă de lămâie, portocală sau banană. Doar cu aromă... Reţeta e foarte simplă: 1 l de lapte, 100 g zahăr, 1,5 g gelatină, 0,2 ml aromă de lămâie (oleum citri, portocale-orangenol). Laptele se toarnă într-un vas în care se introduce zahărul dizolvat în prealabil într-o cantitate mică de lapte cald. Gelatina se hidratează prin menţinere în apă rece minimum 5 minute. Dizolvarea gelatinei hidratate se face într-un vas care conţine lapte încălzit, în proporţie de 10/l lapte faţă de gelatină. Pentru a evita aglomerările, gelatina se agită continuu până la completă dizolvare. Laptele cu gelatina se filtrează printr-un tifon pus în trei straturi, trecându-le în vasul în care se găseşte laptele pentru amestec. Amestecul de lapte, zahăr şi gelatină se pasteurizează prin încălzire. Aromatizarea se face după pasteurizare. Aromele se vor adăuga în porţiuni mici sub agitare continuă, stabilindu-se intensitatea aromatizării prin degustare. Amestecul se introduce în frigider pentru 2-3 ore.
O altă băutură de care ne bucuram atunci era şampania de zer, pentru care avem nevoie de 1,3 l zer, 3,5 l apă, 375 g zahăr, 10 g stafide, 1 g drojdie. Zerul se încălzeşte într-un vas, pe baie de apă, şi se menţine la temperatura asta timp de o oră. În acest timp precipită urda, care se depune pe fundul vasului, iar zerul se filtrează, trecându-se în alt vas. Se face un sirop de zahăr în apă, se pasteurizează şi apoi se răceşte, după care se amestecă bine cu zerul. Drojdia se dizolvă în apă caldă într-un recipient de formă cilindrică, care se introduce cu totul în vasul cu amestecul de zer şi sirop de zahăr. Cilindrul se fixează astfel încât să fie cu 5 cm sub nivelul lichidului din vas. Amestecul se lasă pentru fermentare la cald timp de 5-6 ore, până apare spumă la suprafaţă. Se adaugă apoi zahăr ars pentru a colora băutura uşor în brun. Băutura se toarnă în sticle, adăugând 2-3 stafide în sticlă. Se depozitează la temperatura de 4-5°C timp de 12-14 ore. Este o băutură foarte bună la gust şi în acelaşi timp hrănitoare.
Citește pe Antena3.ro