x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Nicu Ceauşescu, al treilea Nicolae dintre bărbaţii familiei

Nicu Ceauşescu, al treilea Nicolae dintre bărbaţii familiei

de Lavinia Betea    |    25 Noi 2009   •   00:00
Nicu Ceauşescu, al treilea Nicolae dintre bărbaţii familiei
Sursa foto: Arhivele Naţionale/
● Funcţii deţinute la 22 decembrie 1989: membru supleant al CPEx (din 1982), prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid şi preşedinte al Co­­mitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Sibiu (din 1987), deputat de Râmnicu Sărat şi secretar în Marea Adunare Naţională (din 1980).

● Decoraţii: Ordinul Muncii, clasa a II-a; Ordinul "23 August" (clasa a IV-a)

● Lucrări publicate: Contribuţii la fizi­ca şi aplicaţiile descărcărilor luminiscente, Editura Aca­demiei RSR, Bucu­reşti, 1982, Tehnologii ne­conven­ţio­nale (colab.), Editura Scrisul Româ­nesc, Bucureşti, 1982, Mică enciclopedie de relaţii inter­naţionale pentru tineret (studiu in­tro­ductiv), Editura Politică, Bucu­reşti, 1984.  

● Construcţia dosarului: Dosarul de cadre din arhiva Cancelariei CC al PCR s-a întrerupt în 1971, fiind construit şi finalizat pentru primirea în partid.

Dosarul standard de primire în partid, pentru deceniile opt şi nouă, are zece file cu următorul conţinut: angajamentul de membru al PCR; fişa personală; proces verbal de la şedinţa or­ganizaţiei de bază de primire în partid; cererea şi hotărârea de primire în partid; autobiografia şi două reco­man­dări de primire în partid.

Fiind primit de către organizaţia de bază a Fa­cultăţii de Fizică, Universitatea din Bucureşti a fost recomandat de către un cadru universitar şi un coleg. În cazul lui, au scris recoman­dări lectorul universitar Plăviţu N. Constantin şi  secretarul asociaţiei studenţilor comunişti din anul I fizică. Deoarece semnătura celui din urmă e indescifrabilă, numele lui a rămas neconsemnat şi în formularul tip de cerere-hotărâre de pri­mire în partid.

● Date biografice: Din fişa personală aflăm că, după datele din buletin, Nicu este de fapt... Nicolae. Andruţă îşi botezase doi copii cu acelaşi nume. Iar Elena şi Nicolae îşi numiseră mezi­nul tot Nicolae. Dar, un secretar general ce purta acealaşi nume cu fratele şi fiul - trei de Nicolae Ceauşescu, în prim-planul aceleiaşi scene po­li­tice! - era prea mult!

În 1971, autobiografia lui Nicolae N. Ceau­şescu, zis Nicu, era următoarea (ortografia şi punc­tua­ţia aparţin au­torului):
"Subsemnatul Ceauşescu N. Nicolae, domici­liat în Municipiul Bucu­reşti, Bd. Primăverii, nr. 50 prezint următoarea fişă biografică:
M-am născut la 1 sept. 1951 în Bu­cu­reşti.
Tatăl meu, Ceauşescu A. Nicolae, s-a născut în 1918 are ca profesiune de bază studiile econo­mice, este membru al PCR din 1936.
Mama mea Ceauşescu Elena s-a născut în 1919 este ca profesiune de bază: inginer chimist, este membră a PCR din 1939.
Sora mea Ceauşescu N. Elena Zoia s-a născut la 1 martie 1949 este absolventă a Facultăţii de Matematică-Mecanică din Bucureşti şi membră a PCR din 1968.
Fratele meu Ceauşescu N. Valentin s-a născut la 17 februarie 1948 este absolvent al facultăţii de fizică şi membru UTC din 1962.
Am urmat cursurile Liceului Dr. Petru Groza din Bucureşti din anul 1958 până în anul 1963. La data de 7 noiembrie 1960 am fost făcut pionier.
În cadrul organizaţiei de pionieri am fost ales preşedinte de deta­şa­ment. În această funcţie am organizat adunările detaşamentului am primit noi membri în rândurile organizaţiei de pionieri şi am organizat efectuarea practicii care a trebuit efectuată la terminarea anului şcolar.         
În anul 1963 m-am mutat din motive perso­nale la Liceul nr. 24 din Bucureşti unde am absolvit cele 12 clase.
La 9 mai 1966 am fost primit în rândurile organizaţiei UTC. În cadrul acestei organizaţii am participat la munca patriotică care s-a efectuat de către liceul nostru pentru strângerea porumbului la unele ferme din judeţul Ialomiţa.
Tot în cadrul acestei organizaţii am fost ales în anul 1968 în biroul pe clasă.
Am absolvit liceul cu media 9 şi în vara anului 1970 am dat examen la Facultatea de Fizică unde am fost admis cu media 8 în sesiunea din iulie. În facultate am fost ales ca membru în biroul pe serie AS ca locţiitor de secretar.
La sesiunea din februarie am absolvit integral toate examenele cu media 9, 39.
Acesta este în mare fişa autobiografică pe care o prezint până la această dată.
29 aprilie 1971."
● Studii: În 1975 a absolvit Facultatea de Fizică. Printre studiile sale sunt menţionate Facultatea de Economie, Academia de Ştiinţe Social Po­litice "Ştefan Gheorghiu", curs fără frec­venţă şi doctorat în fizică. Anii nu sunt menţionaţi, fapt ce te face să presupui că nu există foi matricole pe numele lui Ceauşescu N. Nicolae sau Ceauşescu Nicu.

● Carieră profesională: După terminarea facultăţii a fost încadrat fizician la Uzinele "Electronica" Bucureşti (1975-1976); profesor la Liceul de Matematică Fizică Turnu Măgurele (1976-1979); asistent la Catedra de mecanică, fizică moleculară şi polimeri la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti. Nu am întâlnit însă până în prezent nici o relatare a cuiva care să-l fi cunoscut pe mezinul familiei Ceauşescu în calitate de inginer, profesor de liceu sau asistent universitar.   

● Moment-cheie în ascensiunea politică: În 1971, când mezinul fa­miliei Ceauşescu a fost primit în partid, Nicolae Ceauşescu se afla în plenitudinea puterii. Îndepărtase din vârful ei orice sursă com­pe­tiţională. Era momentul de ascen­siune şi pentru ceilalţi membri ai familiei sale şi ai Elenei Ceauşescu. Funcţia de lider al tineretului comunist încredinţată lui Nicu Ceauşescu (1983) - prima funcţie importantă în partid pe care o avu­sese tatăl lui - era o declaraţie implicită de pre­fe­rinţă la succesiune.

● Carieră politică: Imediat după primirea în partid, la 20 de ani, me­zinul familiei Ceauşescu s-a lansat în politică. La început în UASCR: vicepreşedinte pentru probleme po­li­tice (1971-1972) şi profesionale (1972-1973) pe Universitatea Bu­cu­reşti; membru al Senatului Universităţii din Bucureşti (1972-1975); din 1973 funcţiile sale în asociaţia studenţilor au fost de nivel naţional şi internaţional.
Din 1975 a deţinut diverse funcţii în CC al UTC şi organizaţii de masă şi obşteşti. Membru supleant al CC al PCR (1979-1982), apoi membru plin pâ­nă la căderea regimului Ceau­şes­cu.
În 1980 a devenit secretar cu pro­ble­me organizatorice al CC al UTC.  Apoi secretar al CC al UTC (1983-1985) şi ministru pentru Pro­ble­mele Tineretului (1985-1987). A fost in­ves­tit cu diverse funcţii ornamentale în structuri şi organizaţii inter­na­ţio­nale de tineret.
La 36 de ani era cel mai tânăr prim-secretar de judeţ din România.    

● Critica şi autocritica: În procesul-verbal încheiat la şedinţa organi­za­ţiei de bază ce l-a primit în partid sunt consemnate următoarele "re­co­ma­ndări" (căci de critică nu mai putea fi vorba) făcute mezinului Ceauşescu:
"Tov. Rusu Ioan, coleg de grupă: (...) Se recomandă mai mult calm şi ponderare în rezolvarea unor pro­bleme".
"Tov. Plăviţu Constantin, lector: (...) îi recomandă să contribuie mai activ la îmbunătăţirea activităţii AS."
"Tov. Dima Vasile, asistent: îi face aceeaşi recomandare ca tov. Plă­viţu."

● Pete la dosar: Divorţul de soţia sa Poliana Daniela Luminiţa, în 1985, la un an şi trei luni după căsătorie. După înaltele standarde instituite de părinţii săi prin Codul eticii şi echităţii socialiste, unui "cadru de răspundere" divorţat i s-ar fi în­cheiat cariera politică. În dosarul de cadre al lui Nicu Ceauşescu, asemenea date nici măcar n-au fost consemnate.  
S-a vorbit, de asemenea, despre un accident grav săvârşit de şoferul amator Nicu Ceauşescu, soldat cu decesul unei tinere fete. Dar numele autorului nu putea să apară în do­cumentele miliţiei şi procuraturii.

● Amintiri şi memorii: Dintre toţi membrii familiei Ceauşescu, cel mai bogat folclor a apărut pe tema me­zi­nului poreclit "prinţişorul" şi "beizadeaua". Gaşca sa,  alcătuită din băieţi şi fete de înalţi activişti din Primăverii, amatori de distracţii pu­blice, a interferat deseori cu mi­li­ţieni, angajaţi şi consumatori din restaurante şi baruri. Astfel s-au creat adevărate legende despre iubirile lui Nicu Ceauşescu cu cântăreţe, gimnaste şi balerine, prie­tenia cu gurista Romica Puceanu şi diverşi fotbalişti, altercaţiile cu securiştii ce-l gardau din ordinul mamei sale.

Din copilărie şi până la moarte a fost sub continua lor supraveghere, fotografii şi înre­gistrări din intimitatea mezinului fiind prezentate Tovarăşei "la prima oră". Toţi aceia care au venit în contact cu familia prezidenţială şi şi-au scris memoriile nu l-au uitat pe Nicu. Din zvonurile despre beţiile şi patima lui pentru jocurile de noroc, apăruse bancul cu apropiatul viitor fericit: când ce-ar ajunge România pe mâna lui Nicu, ar miza pe ea la ruleta din Las Vegas; Dea Domnul să piardă - am fi ai americanilor!

×
Subiecte în articol: special dosar cadre cpex