x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Opinia sovieticilor despre Ceauşescu: "Fie că el nu înţelege ce se întâmplă, poate, nu este în toate minţile

Opinia sovieticilor despre Ceauşescu: "Fie că el nu înţelege ce se întâmplă, poate, nu este în toate minţile

de dr. Petre Opriş    |    23 Mar 2009   •   00:00
Opinia sovieticilor despre Ceauşescu: "Fie că el nu înţelege ce se întâmplă, poate, nu este în toate minţile
Sursa foto: /Reuters

În România anului 1989, recu­noaşterea greşelilor nu însemna în mod automat înlăturarea de la pute­re a celor vinovaţi, deoarece discursul public - celebra "autocritică să­nătoasă în faţa organelor" - făcea parte din ritualul închinării în faţa stăpânului partidului şi a recu­noaş­terii spăşite a absolutismului acestuia.



Totodată, incompetenţa din orice domeniu de activitate putea fi su­pli­n­ită parţial sau pe deplin de spiritul de gaşcă al celor care se aflau în vârful piramidei PCR. Astfel, s-a creat posibilitatea conservării pri­vilegiilor mem­brilor nomenclaturii comunis­te în cadrul unui sistem politic în­fi­inţat mai curând pentru satisfacerea intereselor personale meschine.

De asemenea, exista un revers al medaliei: orice fel de comentariu negativ referitor la deciziile adoptate de liderul-dictator ducea în mod invariabil la identificarea şi izolarea "fracţioniştilor". De cele mai multe ori, rebelii aveau parte fie de o moarte violentă, fie de o în­de­lungată "vizită" prin sistemul concentraţionar comunist. În cazurile mai puţin grave, se aplica o pe­deapsă sub forma trimiterii la "munca de jos", în anonimatul în­treprinderilor din provincie, în minele de cărbune sau în agricultură. Concomitent, persoanele res­pective pierdeau privilegiile ce li se acordaseră pentru faptul că erau membri ai nomenclaturii de partid.

Aceste reguli, încetăţenite în so­cietatea comunistă românească, nu se puteau aplica în momentele când reprezentanţii unor state străine exprimau opinii critice dure la adresa lui Nicolae Ceauşescu. De exemplu, în anul 1982, autorităţile militare poloneze au încercat să trimită pe calea aerului un batalion de paraşutişti, pentru a participa în Bulgaria la aplicaţia militară co­mună "SCUT-82". În acest sens, a fost înaintată o solicitare de survolare a spaţiului aerian românesc. Liderul PCR a aprobat cererea respectivă, iar batalionul polonez a ajuns în Bulgaria şi a participat la aplicaţia "SCUT-82". În acelaşi timp, Nicolae Ceauşescu nu a permis trupelor so­vietice, participante la aceleaşi ma­nevre militare din Bulgaria, să tran­ziteze teritoriul României şi nici să survoleze spaţiul aerian românesc.

Un fragment complementar in­for­maţiei respective se regăseşte într-un document german desco­perit în Arhiva Bundeswehrului de la Frei­burg (Republica Federală Germania) şi editat în limba engleză, în anul 2005, de istoricii americani Vojtech Mastny şi Malcolm Byrne. În memoriul respectiv se relatează despre faptul că mareşalii sovietici Dmitri Ustinov şi Viktor Kulikov, precum şi ge­neralul de armată Heinz Hoffmann, ministrul Apă­rării al RDG, s-au întâlnit în anul 1982 pentru a discuta despre pla­nul unui joc operativ-stra­tegic sovietic de război. Acesta urma să se des­fă­şoare în Re­publica Democrată Germană, în pe­rioada 10 iunie-20 iunie 1982, sub conducerea ma­re­şalului Dmitri Ustinov, ministrul Apărării al URSS.

Cu acel prilej, mareşalii sovietici şi-au exprimat îngrijorarea în le­gătură cu atitudinea pe care o aveau autorităţile române şi polo­neze faţă de Organizaţia Tratatului de la Varşovia şi au presupus că România şi Polonia doreau să părăsească alianţa din care făceau parte.

În cadrul întâlnirii respective, s-a amintit şi despre slaba cooperare a României cu armatele celorlalte state membre ale Organizaţiei Tra­tatului de la Varşovia. Dmitri Ustinov l-a cri­ticat atunci pe Nicolae Ceau­şescu, de­oa­rece preşedintele Româ­niei susţi­nea teza dizolvării conco­mitente a NATO şi a Organizaţiei Tra­tatului de la Varşovia. Ideea res­pectivă a fost con­semnată astfel în documentul german: "Tovarăşul mi­nistru Dmitri Ustinov şi-a exprimat mulţumirile pentru infor­ma­ţiile despre rezulta­te­le vizitei delegaţiei militare a RDG în Republica Socia­listă România. În opi­nia sa, vizita a contribuit la formarea unei imagini clare despre tovarăşul Nicolae Ceau­şescu şi politica sa.

Dacă el este un aşa de mare politician şi om de stat, aşa cum se pre­zintă singur, atunci el «trebuie, de ­asemenea să fie sigur că NATO este dizolvat mâine. După aceasta, noi suntem imediat gata să dizol­văm Tratatul de la Varşovia» (...)

Tovarăşul Ceauşescu îşi bazează raţionamentul său despre situaţia existentă pe o poziţie de clasă am­biguă. Practic, el subminează interesele lagărului socialist. Fie că el nu înţelege ce se întâmplă, fie că, poate, nu este în toate minţile". În acelaşi timp, liderul român a fost blamat de sovietici deoarece a refuzat să permită tranzitarea Ro­mâniei de către trupele sovietice ce urmau să participe la aplicaţia mi­litară "SCUT-82" din Bulgaria.

Analizând spiritul în care au avut loc discuţiile sovieto-est-germane, constatăm că, în momentul în care criticau România, mareşalii sovie­tici se refereau la deciziile controversate ale lui Nicolae Ceauşescu. În mod evident, preşedintele Româ­niei era considerat un pericol pentru unitatea Organizaţiei Tratatului de la Varşovia şi coeziunea Forţelor Armate Unite. În consecinţă, opiniile exprimate în diferite ocazii de generalii români erau fie ignorate, fie privite cu ostilitate de mareşalii Dmitri Ustinov şi Viktor Kulikov.

×
Subiecte în articol: special dmitri ustinov