Poftă bună, copii!

Editura Medicală propunea în 1989 un îndreptar practic de alimentaţie a copiilor sănătoşi şi bolnavi: cartea "Poftă bună, copii!". În conceperea lucrării, autorii Mara Ricman şi Olimpia Teodoru au pornit de la ideea că sănătatea este un atribut firesc al vieţii, iar alimentaţia este un factor foarte important în prevenirea şi combaterea bolilor. Iar o alimentaţie sănătoasă începe din primii ani de viaţă.

Din cuprinsul cărţii citim capitolele: "Mân­­căm ca să trăim sănătoşi", "Alimen­tele", "Nutriţia", "Cum gătim", "Alimentaţia femeii în timpul sarcinii şi a alăptării", "Alimentaţia pe grupe de vârstă", "Alimentaţia copiilor bolnavi la domiciliu", "Anorexia sau lipsa poftei de mâncare" şi "Preparate dietetice". Astfel, mămicile se puteau informa asupra modului de alimentaţie a copilului, indiferent ce vârstă avea acesta.

Din capitolul "Cum gătim", mama gos­podină afla că prelucrarea alimentelor constituie o etapă foarte importantă a adaptării produselor alimentare la nevoile şi posibilităţile de nutriţie ale omului. În modul de preparare există două procedee fundamentale: primul constă în prelucrări mecanice, chimice şi termice, care au ca scop creşterea posibilităţilor de digestie şi combinarea alimentelor, pentru a realiza feluri variate de mâncare. Este ceea ce numim "pregătirea culinară" sau "modul de a găti". A doua ca­tegorie de prelucrări cuprinde tehnicile şi metodele prin care alimentele sunt protejate de factorii de "alterare", respectiv conservarea alimentelor. Metodele aplicate la prelucrarea alimentelor pentru copii, în special "gătitul", diferă de cele pentru adulţi, în sensul că, în ceea ce priveşte condiţiile de igienă, ele vor trebui păstrate cu şi mai mare rigurozitate, iar prelucrarea propriu-zisă va ţine seama că organismul copilului se află în plină dezvoltare, posibilităţile lui de adaptare şi de digestie fiind mult mai labile.

Iată ce mai afla mama din paginile cărţii: în meniul zilnic al unui copil nu trebuie să lipsească supele, care conţin importante cantităţi de săruri minerale, proteine, amidon, celuloză, indispensabile pentru creş­terea şi dezvoltarea copilului. Pentru a ridica valoarea nutritivă a supelor se recomandă să se adauge la fiert diferite făinoase ca: orez, tăiţei, găluşti. Deoarece o mare parte din vitamine sunt distruse în timpul fierberii, este bine ca la servire să se adauge verdeaţă crudă, tocată şi suc de roşii. Pentru îmbogăţirea cu vitamine liposolubile, su­pele se dreg cu ou, smântână sau li se adaugă puţin unt. Piureurile pot fi frecate cu unt, lapte sau cu zeamă de carne. Piu­reurile de fructe fierte sunt foarte indicate pentru copiii mici. Salatele sunt indispen­sabile în orice meniu. Ele pot fi preparate cu tot felul de legume şi verdeţuri crude sau fierte, precum şi cu carne, peşte şi fructe, combinate sau nu, la care se adaugă un sos corespunzător. Carnea friptă reprezintă mâncarea preferată de copii, în general, după vârsta de 2 ani, când ei pot să o mestece bine. Ficatul şi creierul sunt hră­nitoare pentru copii şi se pot da de la vârsta de 8 luni. Budincile sunt şi ele preferatele copiilor, dar pentru sugari şi copii mici se prepară numai în baia de apă. Patiseria este şi ea iubită de copii. Din paginile cărţii aflăm că cel mai simplu aluat se prepară din făină şi apă rece, prin frământare, în­tin­zând o foaie subţire. La copt, aceasta devine crocantă şi prin caramelizare se face foarte gustoasă. Dacă la o astfel de cocă se adaugă unt, se obţine un aluat fraged, cu care se prepară diferite prăjituri, cu umpluturi din fructe, gemuri, creme. În categoria deserturilor, compoturile sunt preferate de copii. Dacă fructele se fierb cu puţin amidon şi apoi se răcesc şi se amestecă bine cu suc de fructe, se prepară un "chisel" bun de dat copiilor de la vârsta de 7-8 luni. În paginile cărţii se găsesc multe alte reţete. Iată un pre­parat sănătos: papară de spanac. Pentru patru porţii avem nevoie de o jumătate de franzelă, 500 ml lapte, două ouă, 3-4 linguri de caşcaval ras, un kilogram de spanac.

Se prepară piure de spanac. Franzela tăiată în felii se moaie în laptele în care s-au bătut şi ouăle. Se aşază un strat pe fundul unei forme unse cu unt. Se toarnă piureul de spanac amestecat cu jumătate din caşca­valul ras. Se acoperă cu restul de franzelă, se unge deasupra cu restul de ou şi se presară cealaltă jumătate de caşcaval. Se rumeneşte în cuptor la foc bun. Papara creşte la copt.