x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Tovarăşul" primea scrisori de la muncitori

0
Autor: dr. Petre Opriş 01 Sep 2009 - 00:00
O situaţie statistică inedită, care a fost întocmită la 24 iulie 1989, ne dezvăluie faptul că, în primul semestru al anului 1989, Nicolae Ceauşescu a primit 25.076 de scrisori din partea cetăţenilor, iar Elena Ceauşescu, 13.389. Toate au fost înregistrate la Secţia Scrisori şi Audienţe a CC al PCR. Numărul lor a fost menţionat într-un raport tri­mis lui Nicolae Ceauşescu la 4 august 1989 de Nicolae Constantin. Acesta purta antentul Colegiului Central de Partid şi se intitula "Raport privind activitatea desfăşurată în semestrul I 1989 pentru rezolvarea propune­rilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii, adre­sa­te conducerii partidului".
Documentul respectiv - pe care Ni­­colae Ceauşescu a pus rezoluţia "La CPEx" şi a semnat scurt - avea cinci anexe.

Ultima dintre acestea poate constitui o dovadă indubitabilă a faptului că liderul suprem al PCR avea cunoştinţă despre ceea ce se întâmplă în ţară, chiar dacă prin România circula zvonul că "nea Nicu" nu ştie sau, mai rău, că persoanele din anturajul său îl izolează de realitatea cotidiană a cetăţenilor.

Redăm în continuare câteva pa­sa­je ilustrative din anexa numărul 5 a raportului menţionat, intitulată de autorii săi "Exemple de scrisori adresate conducerii partidului şi rezolvate în cursul semestrului I 1989, care s-au dovedit întemeiate".


ASPECTE DIN INDUSTRIE

1. S-au dovedit întemeiate as­pec­tele sesizate şi propunerile unui in­gi­ner de la Întreprinderea de prospecţiuni geologice şi geofizice Bucureşti legate de necesitatea modernizării aparaturii de pros­pecţiuni seismice pentru de­s­co­pe­rirea de noi rezerve de petrol şi gaze.
Au fost stabilite unele măsuri în vederea îmbunătăţirii dotării cu aparatură modernă de cercetare seismică: Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Electrotehnice şi Centrala Departament a Geologiei vor urmări realizarea până la 30 aprilie 1989 a cinci vibratoare de 12,5 tf. la faza de prototip, iar până în septembrie 1989 acestea să fie echipate complet cu componente realizate în ţară.
(Extinderea acestor vibratoare este justificată de creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost/km, eliminarea consumurilor materiale, dimi­nuarea pagubelor produse agriculturii, creşterea puterii de rezoluţie a prospecţiunii seismice pentru tipurile de capcane purtătoare de hidrocarburi, încă nedescoperite.)
Trimestrial, Centrala Departament a Geologiei, Mi­nisterul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Industriei Electrotehnice să raporteze la Guvern asupra stadiului de realizare a programului de asimilare, fa­bricare a utilajelor, echipamentului şi aparaturii pentru activitatea de cercetare geologică şi geofizică.


2. La Mina Livezeni, judeţul Hunedoara, sarcinile de plan pe anul 1988 au fost realizate în proporţie de numai 50%, această situaţie fiind cauzată în mare măsură de lipsa de personal muncitor calificat, întreruperile frecvente în funcţionarea instalaţiilor de transport, precum şi neajunsurile care s-au manifestat în organizarea producţiei şi a muncii. Şase complexe mecanizate, din care două se găsesc în subteran în zonele exploatate, şi două combine de abataj sunt neutilizate de mai mult timp. Unele persoane care au desfăşurat activitate la suprafaţă au fost retribuite pentru muncă în subteran.

Măsuri: în programul de exploatare întocmit pe anul 1989 s-a prevăzut scoaterea complexelor mecanizate din subteran şi reintroducerea lor în alte abataje; s-a trecut la recuperarea sumelor băneşti încasate necuvenit, iar directorul minei a fost scos din funcţie şi sancţionat cu "vot de blam" (de organizaţia de partid din care făcea parte - n.r.).


3. S-a dovedit întemeiată sesizarea privind o serie de neajunsuri de la Combinatul de utilaj greu Iaşi, care au influenţat negativ retribuţiile oamenilor muncii. La 15 aprilie a.c., combinatul înregistra pierderi în valoare de 111,3 milioane de lei, principalele cauze fiind: neîncadrarea în normele de consum aprobate, gradul redus de încărcare a capacităţilor de producţie (utilaje şi maşini-unelte în valoare de peste 200 milioane de lei erau utilizate necorespunzător); nivelul ridicat al rebuturilor din sectoarele calde, indisciplină tehnologică, nivelul scăzut al calificării forţei de muncă, frecvente încălcări ale disciplinei muncii, neasigurarea asistenţei tehnice în toate schimburile. S-au luat măsuri pentru asigurarea desfacerii pro­duc­ţiei combinatului. La 15 mai a.c., pentru anul 1989, la producţia export pe relaţia DC - devize convertibile - n.r., planificată la un nivel de 3,5 milioane de dolari, nu era contractat nimic; punerea în funcţiune până la 15 iunie a.c., la capacitatea proiectată, a maşinilor-unelte livrate combinatului, încărcarea capacităţilor cu sarcini de producţie care să asigure realizarea planului de producţie marfă şi rentabilizarea activităţii combinatului etc.


4. La întreprinderea "Neptun" - Câmpina, judeţul Prahova, pe primele patru luni ale anului curent, la producţia industrială s-a înregistrat o restanţă în valoare de 6.840 mii lei, productivitatea muncii nu s-a realizat cu 1.717 lei pe o persoană, nerealizări importante înre­gistrându-se şi la producţia de export. Din cercetările efectuate a rezultat că, pe lângă neasigurarea la nivelul necesarului a unor materii prime şi materiale, nerealizările de plan au fost influenţate şi de unele abateri de la tehnologie, de rebutarea unor piese, de neasi­gu­rarea ritmică cu semifabricate, îndeosebi piese turna­te, neutilizarea corespunzătoare a maşinilor şi a timpului de lucru. A fost stabilit un program de măsuri pentru perfecţionarea organizării şi modernizării producţiei, îndeosebi a liniilor de montaj şi a reductoarelor, precum şi pentru întărirea disciplinei de producţie.


5. Analizându-se scrisoarea unui inginer de la Întreprinderea de transporturi auto pentru produse petroliere Bucureşti, care a făcut unele propuneri pentru o mai bună organizare a transporturilor auto, a rezultat că propunerile privind corelarea indicelui de utilizare a capacităţii de transport cu productivitatea muncii şi cu gradul de dotare cu mijloace de transport, modul de stabilire a cotelor de combustibili pentru parcul auto prezintă importanţă şi s-a stabilit ca, împreună cu specialiştii din Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, să se ia măsuri de perfecţionare a lor în vederea aplicării în practică.


6. Pe baza sesizărilor unor cetăţeni din oraşul Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi, privind poluarea apelor pârâului Brebina şi ale râului Motru de Flotaţia mi­ne­re­urilor de cupru din satul Mărăşeşti, Centrala Minieră De­va a definitivat soluţiile adecvate pentru îm­bu­nă­tă­ţi­rea tehnologiei staţiei de pompare a sterilului şi evitarea deversării substanţelor poluante în apele din zonă.
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de