Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Jurnalul WEBCAM LIVE ROMÂNIA

Ştiri

Editoriale

Special

Bani şi afaceri

Externe

Cultură

România Inteligentă

Sport

Viaţa Sănătoasă

Timp Liber

Jurnalul.ro › Special › 7 Mari si tari

7 Mari si tari

09 Aug 2004 • 00:00

EDITIE DE COLECTIE

De-a lungul timpului, Romania a avut o adevarata pleiada de performeri ai luptelor greco-romane, in principal, si ai luptelor libere, disciplina care a oferit, la randul ei, doi campioni olimpici.

VICENTIU NEAGOE, MIHAI IGIROSANU

Sirul marilor succese a fost deschis la Roma, in 1960, de catre Dumitru Parvulescu, care a cucerit aurul olimpic la categoria 52 kg. Primul nostru campion olimpic la lupte s-a nascut in 1933, la Bucuresti, actualmente fiind antrenor la Steaua Bucuresti. Este maestru emerit al sportului, iar in anul 2000 i s-a decernat Ordinul national "Pentru Merit" in grad de ofiter.

VREMEA LUI BERCEANU. Dupa 22 de ani, la Munchen, Gheorghe Berceanu (48 kg) si Nicolae Martinescu la categoria grea aduc doua medalii de aur delegatiei noastre, readucand in prim-plan scoala romaneasca de lupte. Gheorghe Berceanu, unul dintre cei mai mari luptatori romani din toate timpurile, s-a nascut in 1949, la Carna, judetul Dolj. Avand in spate o cariera impresionanta, vicecampion olimpic la Montreal (1976), campion mondial (1969, 1970) si campion european (1970, 1972, 1973), actualmente este antrenor la sectia de lupte greco-romane a clubului Steaua Bucuresti.

RUSU A UIMIT RUSIA. In 1980, la Moscova, a fost randul lui Stefan Rusu sa poarte Romania spre triumful olimpic. Acesta a cucerit titlul olimpic la categoria 74 kg fara sa cunoasca infrangerea pe durata luptelor in grupele competitiei si fazele eliminatorii. Titlul obtinut in fosta Uniune Sovietica nu a fost singurul castigat de sportivul nascut la Radauti, la 2 februarie 1956. In 12 ani de cariera sportiva a mai cucerit 16 medalii europene si mondiale, pentru ca in prezent sa fie antrenor in orasul sau natal si maestru emerit al sportului.

AMERICA LUI DRAICA SI ANDREI. In 1984, la Los Angeles, alti doi luptatori romani au fost incununati cu laurii olimpici. La categoria 82 kg, folosind cu predilectie turul de cap si saltul, Ion Draica a devenit campion olimpic dupa un veritabil tur de forta. Selectionat de antrenorul emerit Constantin Ofiterescu, el a activat la clubul Farul din Constanta, oras unde s-a nascut in 1958 si unde actualmente este un potent om de afaceri. Pana de curand, a indeplinit si functia de presedinte al Federatiei Romane de Lupte. Succesul lui Draica a fost completat de Vasile Andrei, un sportiv de la care delegatia noastra nu se prea astepta la vreo performanta notabila. Finalmente, acesta s-a impus la categoria 100 kg.

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

PUSCASU A CUCERIT ASIA. In 1988, la Seul, Romania a participat cu 62 de sportivi la zece discipline. Au fost obtinute 7 medalii de aur, dintre care una foarte putin scontata, cea a lui Vasile Puscasu, la categoria 100 kg a luptelor libere. Stilul sau de lupta s-a caracterizat prin actiuni rapide si repetate, urmare a unei pregatiri fizice si tehnice deosebite, prin dezechilibrari si rasturnari laterale cu fixare la parter a adversarului.

Inedit - Sufletul pacatosilor, pazit la Olimpiada

ANCA ALDEA

Lunetistii de elita, specialistii in armament chimic si biologic, trupele speciale, parasutisti si avioane de lupta. "Peisajul" militar anuntat pentru editia de anul acesta a Jocurilor Olimpice este completat de unul suprem, spiritual. Asta dupa ce Biserica Greciei a decis sa trimita pe teren preoti "inarmati" cu sfintele Scripturi si cu un bogat bagaj de cunostinte care sa-i aline pe cei suferinzi.

CREMA. Organizatorii greci ai competitiei s-au gandit si la sufletele nenorocite ale jucatorilor care ar putea pleca acasa fara o medalie si ale suporterilor lor. Preotii se vor ocupa de toti credinciosii ortodocsi, au anuntat recent autoritatile de la Atena. De dimineata pana seara, capetele sfinte vor tine slujbe si se vor afla la dispozitia atletilor veniti din toate colturile lumii. Initiativa apartine Arhiepiscopului Christodoulos, seful Bisericii Greciei. El a dat asigurari din timp ca preotii de elita vorbesc fluent mai multe limbi straine si vor avea mereu asupra lor materiale printate pentru atleti in limbile de provenienta ale acestora. "Nu orice preot este potrivit pentru aceasta munca. Cei selectionati au calificari speciale si au fost antrenati riguros inainte", a dat asigurari parintele Epifanios Economou, purtatorul de cuvant al Bisericii Greciei.

FARA MOSCHEE. In timp ce crestinilor li s-a promis o mana de ajutor divina, concurentii musulmani participanti la Jocurile Olimpice vor avea de suferit. Desi in capitala Greciei traiesc peste 100.000 de musulmani - albanezi, egipteni, pakistanezi, marocani, sirieni si nigerieni - , autoritatile au anuntat inca de luna trecuta ca moscheea din Peania, situata la circa 35 de kilometri de Atena, nu este gata. Presa locala sustine ca autoritatile s-au gandit prea tarziu sa construiasca o moschee la Atena, singura capitala a Uniunii Europene in care nu exista un loc sfant oficial pentru musulmanii credinciosi.

STIRILE JO

100 DE TONE. Pe durata Jocurilor Olimpice, organizatorii au estimat ca se vor consuma 12 milioane de portii de mancare, de catre sportivi, oficiali, familia olimpica si paralimpica, tehnicieni, presa acreditata, parteneri si spectatori. In Satul Olimpic vor fi servite 22.000 de persoane, 24 din 24 de ore, 50.000 de mancaruri urmand a fi preparate pe baza a 1.500 de retete internationale, utilizandu-se 100 tone de produse pe zi, in timp ce se asteapta sa se genereze 55 de tone de deseuri.

25.000 DE PAINI. In Satul Olimpic urmatoarele provizii sunt necesare pentru a realiza 6.000 de portii de mancare pe ora: 15.000 litri lapte, 2.500 duzini de oua, 300 tone fructe si legume, 120 tone carne, 85 tone peste si fructe de mare, 25.000 de paini, 750 litri sos de rosii, 2 milioane litri de apa potabila, 3 milioane de bauturi racoritoare. Pentru realizarea a ceea ce am putea numi "bucataria olimpica" de la Atena vor lucra 17.000 de persoane.

160.000 DE VOLUNTARI. Este numarul record pentru cei care doresc sa faca parte din corpul de voluntari pentru Atena 2004. La sediul Comitetului de Organizare au fost primite mai mult de un milion de cereri din intreaga lume. 16.000 DE REZIDENTI. Satul Olimpic pentru Atena 2004 este situat la poalele Muntelui Parnes, in apropiere de centrul orasului, acoperind o suprafata de 12.400 mp. El si-a deschis portile la 23 iulie pentru saptamana preolimpica, ramanand operational pana la 1 septembrie pentru a furniza servicii gratuite unui numar de 16.000 de rezidenti. In Sat va functiona un restaurant (24 din 24 de ore), existand si multiple posibilitati de petrecere a timpului liber in cadrul unui complex (piscina, jogging, 4 terenuri de tenis, instalatii de gimnastica, cinema in aer liber, o cafenea, sali de jocuri etc.) care ocupa o suprafata de 5.000 mp.

4 MILIOANE DE DOCUMENTE, fiecare avand un numar unic de identificare au fost editate. Peste 400 de tipuri au fost trimise unor destinatari din 202 tari, sportivi, delegatii oficiale, presa. Este cel mai mare numar de documente transmise vreodata de pe teritoriul grec de catre o intreprindere privata. Au fost utilizate 55 tone de hartie si mii de colete.