Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scopul este reducerea abandonului școlar și stimularea elevilor și a familiilor pentru a se obține rezultate cât mai bune. Dar nu s-a luat în considerare violența din școli și fenomenul care se manifestă de câțiva ani, de când unii părinți nu-și mai pedepsesc copiii, ci ajung să amenințe cadrele didactice, dacă elevii au note mici. Pentru protecția profesorilor nu există nicio prevedere, mai ales pentru situațiile în care unele familii depind de banii primiți de copii și o eventuală diminuare sau eliminare a viitoarelor burse le-ar afecta direct nivelul de trai asigurat astfel de stat.
Din anul școlar 2024-2025, elevii vor avea un nou tip de bursă, numită „de reziliență”, pentru medii anuale între 7 și 9,50, dacă se va aproba modificarea Legii învățământului preuniversitar în forma propusă de ministerul de resort. Această bursă acordată cu scopul este de a-i motiva pe cei cu rezultate medii să progreseze - conform explicațiilor ministrului Ligia Deca - vine și cu o serie de modificări în întregul sistem de acordare a stimulentelor în bani pentru elevi.
Astfel, vor putea lua această bursă primii 30% dintre elevii unei clase, dar cei care au avut media anuală mai mare de 9,50 în anul precedent vor beneficia de bursa de merit. Modificarea s-a făcut după scandalul provocat de cazurile în care au beneficiat de bursă de merit inclusiv elevii cu medii sub 5, acolo unde nivelul claselor este foarte scăzut, încadrându-se în calculul procentual de 30%. Astfel de situații au apărut pe baza regulilor de admitere la liceu, unde media de la Evaluarea Națională contează doar pentru repartizarea elevilor, chiar dacă aceștia obțin note sub 5.
Cazurile sociale, încadrate separat
Dezbaterile pe această temă au arătat că societatea civilă cere burse inclusiv pentru elevii cu note foarte mici, fiind vorba despre cazuri sociale, de cele mai multe ori. Pentru a nu elimina stimulentele acordate acestei categorii defavorizate, dar pentru a scăpa de situația penibilă în care se acordă „burse de merit” unor elevi cu note foarte mici, s-a ajuns la această convenție de a redenumi bursele și de a schimba criteriile pe baza cărora se vor acorda.
În proiectul de modificare legislativă nu mai este prevăzută situația în care 30% din totalul elevilor primesc automat bursa de merit, ci se introduce pragul notei 7, astfel încât nu se vor mai acorda bursele de merit sau de reziliență deloc, dacă toate mediile sunt sub 7. În aceste clase vor primi bursă socială elevii care se încadrează în categoriile defavorizate, sprijinite de stat. Se modifică și vârsta maximă până la care se poate lua bursă, de la 18 la 30 de ani, fiind incluși și elevii adulți, care revin la școală, în programul „A doua șansă”.
În noua formulă, bursa minimă va fi de 300 de lei pe lună (socială, de reziliență și tehnologică), iar valoarea crește la 450 de lei pentru bursa de merit, pe care o vor lua doar elevii cu medii peste 9,50. Pentru olimpici, suma crește la 700 de lei (excelență olimpică II), respectiv la 750-3.000 de lei pentru excelență olimpică I, pentru elevii cu premii internaționale.
Unele familii se bazează pe acești bani
Problema socială care derivă din această nouă formulă de acordare a burselor este acolo unde familiile cu mai mulți copii se bazează deja pe banii primiți de elevi, pentru că bursele se pot elimina din cauza acumulării absențelor sau a scăderii mediilor. De exemplu, dacă o familie defavorizată are 5 copii la școală, iar aceștia primesc bursă de merit, suma totală ajunge la 2.250 de lei, iar pentru bursa de reziliență sau cea socială, suma e mai mică, de numai 1.500 de lei. Dacă elevii pierd bursele, din cauza absențelor, familiile sărace pierd o sursă importantă de venit, iar unii părinți ar putea face presiuni asupra profesorilor, pentru a nu trece absențe și pentru a le da copiilor note mai mari.
Eșecul sistemului „Laissez-faire”
Psihologul criminalist Tudorel Butoi a explicat, pentru Jurnalul, că în astfel de situații sociale au avut de câștigat țările care au reușit să impună niște reguli clare în școli, cum ar fi Japonia sau Germania, după Al Doilea Război Mondial, în timp ce sistemele de educație bazate pe strategia „Laissez-faire” - în care copiilor li se oferă libertate totală -, așa cum este Suedia, tocmai și-au anunțat eșecul, pentru că situația a scăpat de sub control, iar cei mai mulți dintre acești copii nu-și pot gestiona singuri viețile, când ajung la maturitate.
Soluția propusă de psiholog este reintroducerea unui sistem de pedepse, mai ales la vârstele fragede, pentru a forma caracterul copilului, astfel încât să se descurajeze comportamentul lor violent de mai târziu și să se stimuleze eforturile lor pentru a obține rezultate bune la școală.
Marius Nistor, liderul federației sindicale „Spiru Haret” a declarat, pentru Jurnalul, că una dintre măsurile care s-ar lua pentru a proteja profesorii de eventuale atacuri din partea elevilor sau a familiilor acestora ar fi introducerea sistemelor de monitorizare video în toate unitățile de învățământ.
Sindicatele ar putea propune și măsuri suplimentare care să protejeze cadrele didactice de eventualele intervenții neadecvate ale celor care beneficiază de banii de la stat prin sistemul de burse școlare, pentru a se garanta corectitudinea acordării stimulentelor.
Și elevii au nevoie de garanții
Abuzuri pot fi și din partea profesorilor care s-ar putea răzbuna pe elevi scăzându-le notele nejustificat, pentru a-i priva de dreptul la bursă. Pentru a preveni aceste abuzuri, organizațiile de elevi și Salvați Copiii au propus o serie de modificări în Statutul Elevului, pentru a garanta posibilitatea copiilor de a obține explicații scrise în legătură cu notele primite, dar și introducerea controalelor psihologice și psihiatrice periodice pentru cadrele didactice. Acestea ar trebui luate în considerare, după ce au fost semnalate și multe situații în care profesorii s-au comportat abuziv în relația cu elevii.
