x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Aici sunt banii dumneavoastră!

0
Autor: Iulia Barbu 30 Ian 2011 - 20:21
Aici sunt banii dumneavoastră! Dan Tomozei/ Una dintre marile realizări ale CNADNR este centura Sibiului: şapte ani de şantier şi costuri suplimentare de 11 milioane de euro


149062-img-4641.jpgUn document intrat în posesia Jurnalului Naţional, semnat de mai toţi directorii Companiei Naţionale de Drumuri (CNADNR), nu este decât un alt exemplu sumbru al nesimţirii cu care au fost cheltuiţi banii pu­blici. În 2007, compania se angaja să demareze mai multe proiecte de infrastructură. 4,5 miliarde de euro erau alocaţi României prin Programul Operaţional Sectorial de Tran­sport (POS – T)! Trei ani mai târziu, CNADNR nu s-a ales decât cu facturi de peste 51 de milioane de euro, facturi pentru greşeli făcute pe fondurile de preaderare. Banii trebuie returnaţi constructorilor cu care compania s-a făcut că lucrează pe fonduri ISPA.

Tot în 2007, CNADNR punea pe masă proiectele la care se lucrase deja în ultimii doi ani, proiecte care ar fi beneficiat şi ele de o parte din suma de 4,5 miliarde de euro ai UE. În cele din urmă, Ministerul Transporturilor trebuia să vină cu 1 miliard de euro, pentru ca măcar o parte din proiectele ce ar putea fi finanţate prin POS – T să devină realitate. Deşi în ultimii trei ani Ministerul Transporturilor nu a făcut decât să se plângă de lipsa banilor, trebuie menţionat că numai bugetul CNADNR pentru anii 2006-2010 a fost de 9 miliarde de euro! Din 9 mi­liarde de euro nu s-a găsit acel un miliard necesar proiectelor finanţate prin POS – T. Din 2007 şi până în acest an ar fi trebuit să fie gata, prin­tre altele, următoarele lucrări: va­rianta ocolitoare la standard de Autostradă Deva – Orăştie (proiect discutat din 2006), Autostrada Si-

biu – Piteşti; Focşani – Sabaoani (documentaţie preliminară pregătită din 2006), Autostrada Nădlac – Arad; Orăştie – Sibiu şi Lugoj – Deva (va­riante preliminare aprobate în MT în 2006), reabilitarea DN 6, Alexandria-Craiova şi construcţia variantei de ocolire a Alexandriei şi Caracalului (ver­siune preliminară aprobată de MT în 2006), creşterea măsurilor de siguranţă pentru drumurile naţio­nale (versiunea preliminară). Dintre proiectele discutate şi semnate în diferite forme de CNADNR în 2007, singurele gata după mai bine de trei ani sunt: centura Sibiului, inaugurată pe 1 decembrie 2010 şi centura Lugojului, inaugurată în luna august a anului trecut. Au mai fost re­cepţionate şi anumite sectoare din DN 6. De curând, cu o întârziere de aproape cinci ani au fost atribuite şi contractele pentru construcţia va­riantelor ocolitoare ale oraşelor Alexandria şi Caracal.

Jurnalul Naţional a relatat în urmă cu o lună care au fost costurile chinurilor în care s-a născut varianta ocolitoare a Sibiului. În acest mo­ment, primul constructor al centurii fostei capitale europene aş­teaptă de la CNADNR plata unei facturi de nu mai  puţin de 11 mi­lioane de euro. Pentru centura Lugoj, sta­tul a scăpat mai ieftin. Nu şi şoferii, care au aşteptat aproape trei ani pentru 10 kilometri de drum. Reabilitarea DN 6 a adus însă pagube serioase companiei. Jurnalul Naţional a cerut CNADNR toate claim-urile (pre­tenţiile, solicitările) formulate de constructorii care au lucrat pe fonduri ISPA. Din cauza faptului că ins­ti­tu­ţiile româneşti nu au reuşit, în şapte ani, să se adapteze la contractele pe care se lucrează în UE, constructorii au învăţat să le speculeze. Se plătesc astfel sume fabuloase pe greşelile CNADNR. Singrui care dau realmen­te aceşti bani sunt românii.

Răspunsurile primite de la CNADNR sunt însă altele decât cele prevăzute în raportul ISPA intrat în posesia noastră şi semnat de directorii companiei. Astfel, recent, Mi­nisterul Transporturilor a anunţat recepţia unui sector din DN 6, cel dintre Bahna – Mehadia, inclusiv va­rianta ocolitoare a localităţii Mehadia. Valoarea totală a investiţiei a fost de 31 de milioane de euro, din care 17 milioane au fost fonduri ISPA. Compania a precizat pentru Jurnalul Naţional că are de plătit 4 milioane de euro constructorului de pe Bahna – Mehadia. Raportul comisiei de negociere dintre constructor şi delegaţia CNADNR arată însă cu totul altfel. Astfel că, pentru sectorul respectiv de drum naţional, negocie­rile au început de la suma de 49 de milioane de euro! Acestea au fost solicitările iniţiale ale antreprenorilor. Ulterior, în urma negocierilor, s-a ajuns la concluzia că pretenţiile trebuie calculate de la 16 milioane. Raportul precizează că sumele ar trebui plătite defalcat: în 2007, 4,5 mi­lioane, iar în anii 2008 şi 2009, restul de peste 11 milioane de euro. La pachet, în aceste revendicări a intrat şi sectorul de drum dintre Mehadia şi Domşana, care, potrivit răspunsului CNADNR a rămas la suma de 1,5 mi­lioane de euro. Raportul intrat în po­sesia Jurnalului Naţional vor­beş­te însă de sume cu mult mai consistente, respectiv 17 milioane de euro.

Jurnalul Naţional a calculat banii pe care CNADNR i-a plătit numai pentru consultanţă – 250 de milioane de euro! 2006-2010, anii de huzur ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), sunt grăitori. Infrastructură zero, dar zeci de milioane de euro aruncaţi numai pe consultanţă sau proiectare. Multe dintre lucrările pentru a căror proiectare bugetul a pompat milioane de euro au rămas fictive. Altele au fost reluate ani de-a rândul, cu plăţi prin acte adi­ţionale, până când s-a ajuns la o variantă finală, care a costat de câteva ori mai mult decât valoarea contractată. Rezultatul – 250 milioane de euro plătiţi de companie numai pentru consultanţă şi proiectare! Dacă în CNADNR ar exista o divizie de proiectare cu ingineri proprii şi nu ar plăti bani grei pentru ca alţii să le împlinească "visele", costurile s-ar reduce în medie cu 70%. Aceasta pentru că firmele de consultanţă sau proiectare s-au obişnuit ca atunci când lucrează cu statul să aibă un profit de 70%!

Dacă pentru consultanţă şi proiectarea de drumuri şi autostrăzi s-au cheltuit 250 de milioane de euro, nici pentru revizuirea unor studii de fezabilitate nu au existat oprelişti. Din 2006 şi până în 2010, 9 milioane de euro au fost aruncaţi de compania de drumuri pe revizuirea unor studii de fezabilitate. Trasarea pe hârtie a viitoarelor autostrăzi, ca şi refa­cerea lor reprezintă de mulţi ani un sport naţional. Mai exact, pentru orice lucrare de infrastructură este necesar un studiu de fezabilitate (SF).

Compania a avut grijă să în­tocmească zeci de SF-uri care ulterior au fost uitate prin sertare. Pentru altele s-au realocat bani în anii ce au urmat. Ceea ce se numeşte "re­vi­zuire". Fenomenul este determinat de nerespectarea valabilităţii acestor studii. Potrivit HG 28/2008, un SF este valabil doi ani. Dacă în aceas­tă perioadă nu este demarată lu­cra­rea, studiul trebuie revizuit. De­pă­şirea perioadei nu înseamnă altceva decât alte cheltuieli din bugetul sta­tului. În mai bine de trei ani, din banii cheltuiţi pe refaceri şi revizuiri am fi putut construi chiar şi 9 kilometri de drum naţional.

Citeşte mai multe despre:   special,   mişcarea de rezistenţă,   aici sunt banii dvs!

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

PSD promite moțiune de cenzură la sfârșitul lunii. Aritmetica parlamentară arată că au nevoie de încă 30 de voturi

PSD promite moțiune de cenzură la sfârșitul lunii. Aritmetica parlamentară arată că au nevoie de încă 30 de voturi
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că a fost demarată campania de strângere de semnături pentru inițierea și depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului condus de Florin Cîțu. Iar lucrurile...

Străinii învață după manualele românești de sexologie, la noi e materie-tabu

Străinii învață după manualele românești de sexologie, la noi e materie-tabu
Autorul primului Tratat de Sexologie este român, dar România nu a fost în stare să facă o lege a sexologiei. Este marea dezamăgire a profesorului Vasile Niţescu, președintele Societății Române de Sexologie...

Probleme „tehnice” ale educației sexuale în școli

Probleme „tehnice” ale educației sexuale în școli
Scandalul stârnit de subiectul educației sexuale în școli are și câteva probleme de implementare. Una dintre acestea ar fi lipsa efectivă a cadrelor didactice care să poată să predea această materie,...

Klaus Iohannis, cu salariul și chiria tăiate. A vândut, în schimb, de 23 de ori mai multe cărți decât anul trecut

Klaus Iohannis, cu salariul și chiria tăiate. A vândut, în schimb, de 23 de ori mai multe cărți decât anul trecut
Galerie Foto Declarația anuală de avere completată de președintele României, Klaus Werner Iohannis, și publicată pe portalul Administrației Prezidențiale conține mici surprize. Cea mai importantă se referă la casele pe ca...

Parlamentul European va vota joi Legea climei

Parlamentul European va vota joi Legea climei
Parlamentul European urmează să adopte joi noua lege a UE privind clima, proiect care crește obiectivul blocului european de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 de la 40%, la cel puțin 55%...

“Catedrala Țepei” – slujbă tip concert metal combinat cu urlete gen “Peluza Sud”

“Catedrala Țepei” – slujbă tip concert metal combinat cu urlete gen “Peluza Sud”
Galerie Foto Ai cancer și vrei să te vindeci? Ai rămas văduvă și nu știi ce să faci? Te-ai apucat de șpriț în neștire și tragi ca apucatul? Ți-a făcut soacra legături? Sau a intrat dracu’ în tine? Gata, problemele...

Compania familiei fostului director BNR Dolj, încă un contract important de la Guvern

Compania familiei fostului director BNR Dolj, încă un contract important de la Guvern
ACZ Consulting SRL Craiova, societatea deținută de soția fostului director al BNR Dolj Gheorghe Gherghinescu, a fost contractată, pentru a doua oară în câteva luni, de Guvernul condus de Florin Cîțu, pentru a...

„Fiți serioși! România nu avea ce să caute la acest Euro. Își băteau toți joc de noi”

„Fiți serioși! România nu avea ce să caute la acest Euro. Își băteau toți joc de noi”
Galerie Foto Colțul microbiștilor din Cișmigiu este unicul loc unde nu vorbesc decât experții. Anonimi, dar experți. Se laudă că tot ce s-a prevestit acolo s-a și întâmplat 100%. „Niciodată ce s-a spus aici nu s-a...

De ce amigdalele nu trebuie scoase pe bandă rulantă

De ce amigdalele nu trebuie scoase pe bandă rulantă
Interviu cu profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, întemeietor de şcoală în ORL   Destule suferinţe pot apărea în zona ORL, adică nas-gât-urechi. Limpezim...

„Avem Johnson & Johnson și terasa cu mici aproape!”

„Avem Johnson & Johnson și terasa cu mici aproape!”
Deși, inițial, spusese că vaccinarea anti-COVID din Piața Obor va fi reluată abia spre finalul lunii, în perioada 25-29 iunie, primarul sectorului 2 al Capitalei, Radu Mihaiu, s-a răzgândit. Deoarece este...

Culoarea carnetului de partid aduce dezastru în companiile de stat

Culoarea carnetului de partid aduce dezastru în companiile de stat
Supraoptimismul premierul Cîțu care ne asigură că economia își revine într-un V perfect, este contrazis de rezultatele economiei de stat. Acea economie nereformată, unde managerii și membrii consiliilor de...

Arhivele Naționale se digitalizează. Peste patru milioane de documente scanate via… UDMR

Arhivele Naționale se digitalizează. Peste patru milioane de documente scanate via… UDMR
Galerie Foto După Consiliul Județean Vrancea, care a demarat operațiunea de arhivare electronică a documentelor fizice cu ajutorul companiei unui fost candidat al USR-PLUS de la alegerile locale de anul trecut, o altă...
Serviciul de email marketing furnizat de