La fiecare apel se pornește de la ipoteza că viața minorului se află în pericol. Cel mai mare inamic este timpul. Cu cât trece mai mult, cu atât crește teama că persoana dispărută nu mai este în viață. Când îi găsesc constată că, în cele mai multe cazuri, motivele pentru care minorii fug de acasă sunt puerile! Poveștile adolescenților fugari sunt incredibile, iar cauza comportamentului lor își are rădăcina în familie, spun anchetatorii.
Nu de puţine ori poliţiştii au fost uimiţi când au aflat din ce motiv au decis unii minori să fugă de acasă. O ceartă cu părinţii sau răzbunarea stau adesea la baza acestei decizii. Ca să îşi facă părinţii să sufere, îşi plănuiesc „evadarea” sprijiniţi de prieteni.
„Adesea, primul om la care mergem când dispare un copil este cea mai bună prietenă sau cel mai bun prieten. Ei ştiu totul! Motivul pentru care a plecat de acasă, unde se află, cu cine... Au motive incredibile. O copilă de 13 ani a fugit de acasă că mami nu a vrut să-i dea bani să meargă la mall. Şi nu vă gândiţi că a cerut bani de o prăjitură. Nu! Voia 500 de lei. Ea nu avea habar cât muncea mama ei pentru 500 de lei. Alta, de 14 ani, a plecat noaptea, când părinţii dormeau, din cauză că a certat-o tatăl că stă prea mult pe TiKToK. A vrut să îşi sperie părintele şi în felul acesta să se răzbune pe el. Era la o prietenă cu care a plănuit totul. Multe se îndrăgostesc şi dispar cu iubitul. Au fost situaţii când ambii erau minori”, a declarat pentru Jurnalul un comisar-şef din cadrul Inspectoratul de Poliţie al judeţului Argeş.
Părinţi corigenți la educaţie
De obicei, fug de acasă copiii ai căror părinți sunt „corigenți la educație”, spun polițiștii. Sunt înregistrate plecări voluntare la minorii care provin din familii monoparentale, familii care muncesc în străinătate şi lasă copiii în grija rudelor sau din familii cu probleme.
„Părinţii plecaţi în străinătate spun că se duc acolo ca să aibă copiii lor un trai mai bun. Părintele când pleacă trebuie să îşi asume că, supravegheat, copilul ar putea să creeze probleme. Astfel de situaţii apar la minorii care au carenţe educaţionale, din familii în care părinţii sunt corigenţi la educaţia copilului. Majoritatea dintre minorii care dispar sunt fete, cu vârste între 12 şi 15 ani. Îşi petrec mult timp pe reţelele de socializare, acolo cunosc fel şi fel de persoane. Nu ştiu ce fel de om se ascunde în spatele fotografiei de profil. Nu ştiu nici măcar dacă fotografia este a celor cu care vorbesc. Când pleacă de acasă, copiii pot fi victime la orice, pornografie infantilă, exploatare sexuală, exploatare prin muncă. Ei nu-şi dau seama şi pot fi exploataţi foarte uşor. Am avut o fată de 14 ani care a plecat de acasă cu un ursar. Îl cunoscuse pe Facebook. Am găsit-o la o pensiune, dezvirginată. Atunci când se ajunge la plecare voluntară, comunicarea între părinte şi copil a fost zero! De exemplu, o minoră de 12 ani a fugit de acasă. Când am găsit-o, era machiată, vopsită, cu nişte unghii lungi de câţiva centimetri. Am auzit-o când o făcea pe mamă «zdreanţă», «tută», în toate felurile. Cum s-a ajuns aici? A fost lăsată de capul ei mult prea devreme. Mama, cea pe care o jignea, nu a supravegheat-o. A zis că a fugit de acasă că nu o suportă pe mama ei”, a spus un alt ofiţer din cadrul IPJ Argeş.
80 de minori dispăruţi în 6 luni
Un calcul ne arată că în judeţul Argeş dispare câte un copil la două zile. Din fericire, atât în anul 2021, cât şi în 2022, au fost găsiţi toţi minorii aflaţi în această situaţie.
„Anul acesta, în perioada ianuarie - iunie, au fost sesizate 80 de cazuri de dispariții de minori, dintre care 18 cu vârsta sub 14 ani și 62 cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. În 2021, în perioada de referinţă, la nivelul judeţului Argeş au fost sesizate 81 de cazuri de dispariții de minori, dintre care 18 cu vârsta sub 14 ani și 63 cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani”, a declarat, pentru Jurnalul, Florin Popa, purtător de cuvânt al IPJ Argeş.
Localizarea telefonului fără acordul judecătorului
Camera Deputaţilor a adoptat Legea privind căutarea persoanelor dispărute, care îmbunătățește cadrul legal existent, oferind autorităților mijloace și metode eficiente de căutare a persoanelor dispărute. Din păcate, legea care are procedură de urgenţă se află din luna martie la Senat, camera decizională, dar încă nu a fost supusă votului. Adoptarea ei ar uşura munca poliţiştilor.
„Dispariţiile sunt cu risc vital. Au fost multe cazuri în care oameni dispăruţi au fost găsiţi decedaţi. Nu te joci cu aşa ceva. În centrele cu copii instituţionalizaţi sunt multe plecări voluntare. Sunt cazuri în care acelaşi minor are 11-12 plecări (n.r. voluntare). Eu, ca poliţist, trebuie să las absolut tot, să merg să caut prin gări, pe străzi, prin spitale, să iau la rând barurile, să verific camere de supraveghere. Trebuie înfiinţate structuri de poliţie specializate pentru aşa ceva. Trebuie să avem o lege care să ne permită să avem acces la contul de socializare, la telefon, fără să mai fie nevoie de mandat de la judecător să ni se dea aprobare privind localizarea telefonului victimei. Aşa salvezi vieţi!” a explicat ofiţerul de la IPJ Argeş.
Legea privind căutarea persoanelor dispărute a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu 284 voturi „pentru”, 0 voturi „împotrivă, 0 „ abţineri”, în şedinţa din 8 martie 2022. Potrivit prevederilor se simplifică procedura de declanșare a mecanismului de alertă în cazurile de dispariție a minorilor. În plus se vor înfiinţa structuri specializate pentru căutarea persoanelor dispărute, la nivel central şi la nivel teritorial.
„ O copilă de 13 ani a fugit de acasă că mami nu a vrut să-i dea bani să meargă la mall. Şi nu vă gândiţi că a cerut bani de o prăjitură. Nu! Voia 500 de lei”
comisar şef IPJ Argeş.
„Când pleacă de acasă, copiii pot fi victime la orice, pornografie infantilă, exploatare sexuală, exploatare prin muncă. Ei nu-şi dau seama şi pot fi exploataţi foarte uşor. Am avut o fată de 14 ani care a plecat de acasă cu un ursar. Îl cunoscuse pe Facebook. Am găsit-o la o pensiune, dezvirginată”
ofiţer IPJ Argeş.