Alocația copiilor depopulează România sistematic

Creșterea cu 5,1%, adică 12 lei, a alocațiilor, anunțată de Guvernul României în această perioadă, arată eșecul total al tuturor încercărilor de a stopa migrația forței de muncă, pentru că familiile tinere care au copii se îndreaptă în continuare către țările care le oferă stabilitate. Diferența între 255 de lei, adică aproximativ 50 de euro, cât este alocația unui copil în România, și peste 400 de euro, cât este în alte țări europene, îi face pe români să-și ia cu ei copiii, pe termen lung, în străinătate, chiar dacă există programe guvernamentale care le dau, la un moment dat, sume importante de bani, cu scopul de a-i încuraja să facă mai mulți copii.

De la 1 ianuarie 2023, alocațiile copiilor din România vor crește cu fabuloasa sumă de 12 lei, reprezentând rata inflației, de 5,1%. Dincolo de faptul că este o mare păcăleală, pentru că inflația e de trei ori mai mare, prin această lipsă de viziune și acțiune pentru a stabili în România un nivel decent al alocațiilor date de stat, este și cel mai bun motor de mișcare a familiilor tinere către țările europene cu politici sociale solide. 

Aceleași calcule care stau la baza creșterii alocațiilor pentru copii se iau în considerare și pentru creșterea pensiilor, iar Doina Pârcălabu, fosta directoare a Casei Naționale de Pensii, a explicat, pentru Jurnalul, de ce rata inflației se stabilește eronat, păgubind categoriile defavorizate. „5,1 este inflația medie anuală pe 2021, care se ia în calcul, dar suntem într-o situație atipică față de ceea ce a gândit legiuitorul la nivelul anului 2010, când era un ritm mult mai lent de creștere a inflației. Acum suntem într-o situație de excepție care necesită măsuri de excepție. Inflația din ultimele luni este 15%. O să vedem care va fi inflația medie anuală pentru 2022, iar în acest punct ar trebui să se modifice legea, astfel încât să se ia în calcul inflația prognozată pentru anul în curs, nu cea a anului anterior”, a explicat specialista.

Inițiative legislative ratate

La fel ca pensionarii, copiii și părinții care ar trebui să fie ajutați de banii din alocații trăiesc în prezent, la nivelul veniturilor pe care le au acum, astfel încât creșterile calculate în baza ratei inflației din anul precedent devin ridicole. La nivelul anului 2019 s-a generat un imens scandal legat de propunerile de dublare a alocației copiilor. Parlamentul a votat de mai multe ori proiecte legislative pentru dublarea alocațiilor copiilor, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Cel mai recent proiect de modificare legislativă este de anul acesta, scopul fiind același: să încurajeze natalitatea. „România traversează una dintre cele mai grave perioade din punct de vedere demografic, aceasta manifestându-se printr-o reducere progresivă a natalităţii prin migraţia masivă a tinerilor către state dezvoltate ale Uniunii Europene şi prin îmbătrânirea puternică a populaţiei rezidente. Se estimează că după anul 2030, criza demografică va avea un impact nefavorabil puternic atât asupra bugetului general consolidat cât şi asupra potenţialului economiei naţionale”, se arată în expunerea de motive a iniţiativei legislative care a fost iniţiată de deputaţii PNL Robert Sighiartău, Alexandru Andrei, Liviu Balint, Adrian Cozma, Laurenţiu Leoreanu, Sorin Moldovan, George Stângă. În continuare, însă, banii care vin de la stat încurajează doar migrația forței de muncă, mai ales a familiilor care au copii.

Au dispărut aproape 53.000 de copii într-un an

Indexate cu rata inflației din 2021, de 5,1%, alocațiile copiilor cresc doar cu 12 lei, la 255,4 lei pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani și la 630,6 lei pentru cei până la 2 ani. Conform acelorași calcule au fost majorate alocațiile și la începutul anului trecut, astfel încât copiii cu vârsta de până la 2 ani au primit, anul acesta, 600 de lei, din ianuarie 2022, iar cei cu vârsta între 2 și 18 ani, 243 de lei. Cele mai recente date de la Ministerul Muncii arată că în septembrie 2022 primeau alocație 3.521.936 de copii.

În 2020, copiii cu vârste cuprinse între 2 și 18 ani din România aveau au o alocație lunară de 150 de lei (aproximativ 30 de euro), majorată de la 84 de lei, în 2019. Statisticile Comisiei Europene arată că România are una dintre cele mai mici alocații, comparativ cu celelalte state membre UE. În coada clasamentului, din acest punct de vedere, mai sunt Bulgaria, Polonia și Slovacia. De anul trecut, în țara noastră a scăzut și numărul copiilor care primesc alocații, de la 3.574.835 la începutul lunii octombrie 2019, adică au dispărut din statistici 52.899 de copii, ceea ce înseamnă o scădere demografică accentuată, pentru că suma provine din scăderea natalității și din migrație, cei plecați din țară încasând aceste drepturi din alte state.

Suma ar trebui să fie de două ori mai mare

Dublarea alocației nu ar face decât să ne aducă „în rândul lumii” civilizate, adică să stabilească o sumă echivalentă cu cea pe care și celelalte state o plătesc pentru fiecare copil. Alocația unui copil din Suedia era anul trecut de 1.250 de coroane suedeze (aproximativ 580 de lei), mai mult decât dublă față de cea din România. În Austria, alocația pentru copii este dată indiferent de veniturile familiei, la fel ca și în România, iar un copil cu vârsta de până în 3 ani primește 114 euro, iar după această vârstă, 121 de euro, alocația crescând la 141 de euro după ce copilul împlinește 10 ani, iar după 19 ani, suma crește la 165 de euro. Există și un supliment pentru numărul de copii, de 7 euro pentru doi copii, care urcă până la 52 de euro pentru 7 copii. 

În Franța, alocația este cuprinsă între 369 și 403 euro, în funcție de vârsta copilului și în funcție de veniturile familiei. În Olanda nu se ține cont de veniturile părinților, iar plata alocațiilor se face la sfârșitul fiecărui trimestru. Pentru copiii de până la 5 ani, alocația este de 221 de euro. Pentru cei cu vârste de la 6 la 11 ani este de 269 de euro, iar pentru cei cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, 316 euro.