Lege pentru o meserie-cheie în tratarea autismului

Deși practicată de atâția ani, această nouă meserie nu este încă reglementată în țara noastră. Un proiect de lege, pus zilele acestea pe masa senatorilor, stabilește regulile privind exercitarea acestei profesii și le va permite specialiștilor să deschidă cabinete individuale.

Propunerea legislativă care va reglementa modul de exercitare a profesiei de analist comportamental, pusă marți în dezbatere la Senat, este inițiată de șapte parlamentari  de la PNL, PSD și USR și este susținulștă de alți circa 70 de deputați și senatori din mai multe formațiuni politice. În plus, viitoarea lege stabilește și regulile privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Național al Analiștilor Comportamentali, care va cuprinde toți specialiștii din acest domeniu. 

O gură de oxigen pentru părinții disperați

„De peste 20 de ani, cel puțin 10.000 de copii calcă zilnic pragul a peste 100 de asociații și fundații pentru a beneficia de terapie bazată pe analiză comportamentală, furnizată de profesioniști cu formare în analiză comportamentală, indiferent de formarea de bază (care poate fi psihologie, asistență socială, sociologie, medicină etc.) sau de deținerea unui atestat de liberă practică într-o altă profesie reglementată. 

În lipsa reglementării unei profesii de sine stătătoare, mii de părinți disperați ai copiilor cu TSA (tulburare din spectrul autist – n.r.) vor completa listele de așteptare ale ONG-urilor și DGASPC-urilor, din lipsă de personal format, din lipsă de specialiști”, argumentează inițiatorii necesitatea acestei legi, în expunerea de motive.  

Cu ce se vor ocupa

Conform propunerii legislative, analistul comportamental este definit ca „un profesionist în domeniul sănătăţii, care analizează și evaluează atât comportamentul observabil individual sau de grup, cât și factorii de mediu care îl influențează, cu scopul de a optimiza calitatea vieții indivizilor, având un impact pozitiv la nivel social”.

Iar principalele responsabilități ale acestui specialist vor fi:

• evaluarea comportamentală pentru a determina motivele existente în mediu pentru care ar putea apărea un comportament neadecvat al pacientului sau pentru a determina ce abilităţi trebuie predate beneficiarului pentru a-l ajuta să-şi atingă obiectivele;

• stabilirea nivelului de dezvoltare și/sau funcţionare al pacientului pe baza observării și măsurării directe și indirecte a comportamentului și a mediului;

• stabilirea nevoii de intervenție specifică și/sau reabilitare pe baza comportamentului în diferite medii, evaluării și analizei funcţionale a comportamentelor;

• elaborarea planului de intervenție, pe baza principiilor și tehnicilor analizei comportamentale aplicate; 

• implementează sau coordonează implementarea planului de intervenție comportamentală planului de intervenţie comportamentală; 

• elaborează rapoarte și alte documente referitoare la situația pacientului.

Mai mult, analistul comportamental va fi cel care va instrui toate persoanele care vor participa la punerea în aplicare a acestui plan de intervenție, mai exact: părinţi, profesori, alte persoane implicate, în cazul în care activitățile sunt desfășurate în echipă. De asemenea, va putea oferi consultanță și cursuri de formare.

Important de precizat este faptul că de ajutorul acestor specialiști nu vor beneficia doar copiii sau adulții care au o tulburare din spectrul autist, ci și persoanele cu: dizabilități intelectuale şi de dezvoltare, tulburări de deficit de atenție, tulburări de alimentaţie, tulburări de comportament, tulburări de abuz de substanțe, demenţă sau deficiențe motorii. 

Cine va putea să practice această meserie

Proiectul de lege stipulează că cei care vor devină analiști comportamentali trebuie să îndeplinească mai multe condiții, cumulativ:

• Să deţină o diplomă de licență eliberată de o instituţie de învățământ superior acreditată, în următoarele specializări: psihologie și științe ale educaţiei, asistenţă socială, sociologie, medicină sau filosofie;

• Să deţină o diplomă de master eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată, în următoarele specializări: analiză comportamentală, psihologie şi știinţe ale educaţiei, asistență socială, sociologie, medicină sau filosofie;

• Să dețină un certificat de atestare a competenţelor profesionale specifice programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă (în cazul celor care nu dețin o diplomă de master în analiză comportamentală); 

• persoanele sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;

• sunt membre ale Colegiului Național al Analiștilor Comportamentali. 

De asemenea, trebuie să nu li se fi interzis dreptul de a exercita această profesie. 

„În funcție de competența și experiența profesională, analiștilor comportamentali li se va recunoaște dreptul de liberă practică în regim de supervizare sau în regim autonom”, mai prevede documentul, iar în baza autorizației de liberă practică acești specialiști vor fi înscrişi în Registrul analiştilor comportamentali din România.

Potrivit inițiatorilor, demersurile pentru reglementarea profesiei de analist comportamental au fost făcute cu sprijinul a peste 100 de organizații neguvernamentale care activează în domeniul autismului și tulburărilor de sănătate mintală asociată. Printre acestea, au fost menționate: „Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autism” (FEDRA), Institutul ABA România și Rețeaua RO TSA. 

Ocupația de analist comportamental a fost recunoscută și introdusă în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) abia la începutul anului trecut. 

Dacă proiectul de lege va fi adoptat de Parlament și promulgat de președintele Româniai, analiștii comportamentali vor putea profesa atât în sectorul public, cât şi în cel privat, și își vor putea deschide cabinete individuale, asociate sau societăți civile.