x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

0
Autor: Ion Alexandru 02 Mar 2021 - 07:50
Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Vezi galeria foto


Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte procurori care lucrează în această structură. Însă din rapoartele de activitate ale SIIJ și DNA pe anul 2020, rezultă că fiecare dintre cei șapte procurori a lucrat de trei ori mai multe dosare, ca procent, decât cei 102 procurori de la DNA, în anul pandemiei. Direcția Națională Anticorupție încearcă, prin festivismul din bilanțul pe anul trecut, să ascundă sub preș faptul că, în condițiile unui buget de salarii de peste 160 de milioane de lei, unu din doi inculpați trimiși în judecată a fost achitat definitiv de către instanțele de judecată. Iar numărul dosarelor soluționate, mai mic decât în anul precedent, reprezintă 50% din totalul cauzelor pe care trebuiau să le finalizeze. În schimb, activitatea DNA, în 2020, an al pandemiei, s-a axat foarte mult pe interceptări, filaje, ascultări și alte supravegheri, volum care depășește cu mult aceeași activitate a anului 2019 și chiar a anului 2017. Însă instituția condusă de Crin Bologa nu este pe deplin satisfăcută, cerând resurse umane și materiale, precum și acces la alte sisteme, pentru a-și perfecționa metodele de „investigare”, pentru anul în curs.

 

Conform Raportului de activitate pentru anul 2020, DNA se laudă cu o creștere cu 30% a numărului de dosare trimise în judecată. Plecând de la acest bilanț, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, atrage atenția că doar 161 de astfel de dosare au fost trimise în judecată prin rechizitorii, în vreme ce alte 145 de dosare au ajuns pe masa judecătorilor după încheierea cu inculpații a unor acorduri de recunoaștere a vinovăției. Mai mult, în toate aceste cauze, au ajuns în fața instanțelor de judecată, în dosarele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție, un număr total de 360 de inculpați. Iar raportul, din acest punct de vedere, este dezastruos. 151 de persoane acuzate au fost achitate definitiv anul trecut, ceea ce înseamnă că unu din doi oameni anchetați de DNA s-au dovedit a fi complet nevinovat.

În comunicatul de presă remis săptămâna trecută de instituția condusă de Crin Bologa, acest lucru reprezintă ceva pozitiv, menționându-se că, anul trecut, „au fost mai puțini inculpați achitați prin hotărâri definitive dispuse de instanțele de judecată (cu o scădere cu 42% față de anul precedent)”.

Un amănunt mai mult decât edificator este acela potrivit căruia Direcția Națională Anticorupție a avut de soluționat, anul trecut, 6.180 de dosare, din care a soluționat sub 50 de procente, respectiv 2.949 de cauze. Iar pentru această activitate, au lucrat nu mai puțin de 102 procurori încadrați în structura centrală a DNA, precum și în unitățile teritoriale. Acest lucru înseamnă că, în medie, fiecare dintre acești procurori au finalizat câte 28,9 dosare, finalizând, tot în medie, câte 1,5 rechizitorii.

 

De trei ori mai puține dosare soluționate decât la Secția Specială, pe cap de procuror

 

Raportul dezastruos al activității DNA pe anul 2020 vine exact într-o perioadă în care Guvernul, la inițiativa ministrului Justiției Stelian Ion, a înaintat Parlamentului României proiectul de lege referitor la desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), proiect avizat negativ de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care, în măsura în care va fi votat de Parlament, ar conduce la predarea unei părți importante din dosarele SIIJ către Direcția Națională Anticorupție.

Ei, bine, în Expunerea de motive care a stat la baza inițierii de către Stelian Ion a proiectului de desființare a SIIJ se menționează și lipsa de eficiență a activității Secției Speciale în anul 2020. Secție care, numai anul trecut, a finalizat 552 de dosare penale, în condițiile în care structura specializată are în componență numai șapte procurori, spre deosebire de 102, câți activează la DNA. Astfel, fiecare procuror SIIJ a finalizat, anul trecut, în medie, 78,9 dosare, față de colegii de la DNA, care au finalizat, așa cum am arătat mai sus, câte 28,9 dosare fiecare.

Mai mult, prin lege, la SIIJ au fost alocate, prin legea de înființare, 43 de posturi, însă, în prezent, sunt ocupate numai 32. Din care șapte sunt procurori, 15 sunt ofițeri de poliție judiciară detașați, iar zece cadre reprezintă personal auxiliar de specialitate. În acest sens, dacă, în viziunea Guvernului activitatea SIIJ în anul 2020 a fost nesatisfăcătoare, reprezentând, așadar, motiv de desființare a structurii, prin comparație, activitatea DNA a fost una și mai dezastruoasă.

 

Creștere, dar în jos

 

„Jurnalul” a luat la mână cifrele seci prezentate în Raportul DNA. La nivelul structurii centrale, anul trecut au fost de soluționat 2.342 de cauze, față de 2.657, în anul 2019. Din care au fost soluționate 1.077, față de 1.284 în 2019. La finalul anului 2020, DNA București a rămas cu 1.265 de cauze nesoluționate. Procurorii din Știrbei Vodă a întocmit 63 de rechizitorii și au încheiat nu mai puțin de 56 de acorduri de recunoaștere a vinovăției cu inculpații.

La nivel total, incluzând atât Structura Centrală, cât și structurile teritoriale ale DNA, Direcția Națională Anticorupție a soluționat 2.948 de dosare, în 2020, față de 3.661 în 2019. Deși în creștere față de 2019, de la 138 de dosare, la 161 de dosare finalizate cu rechizitorii, această cifră reprezintă un procent de 5,4 la sută din cauze. Numărul acordurilor de recunoaștere a vinovăției încheiate cu inculpații s-a majorat, anul trecut, la 156, față de 197 în 2017.

 

Anticorupția s-a autodepășit la măsurile de supraveghere tehnică

 

Ceea ce nu scrie în comunicatul de presă festivist, dar se regăsește, din belșug, în Raportul de activitate al DNA, este revenirea la practica interceptărilor, filajelor, ascultărilor și a numărului imens de minute de ascultare a convorbirilor telefonice și ambientale. DNA arată că, în cursul anului 2020, „ofițerii de poliție judiciară ai Serviciului Tehnic au fost delegați să efectueze acte de urmărire penală într-un număr de 179 dosare (față de 114 de dosare în anul 2019), punând în executare un număr de 424 de încheieri de dispunere a măsurilor de supraveghere tehnică (față de 241 de încheieri în anul precedent)”. „Se constată, în anii 2019 și 2020, o creștere constantă și susținută a volumului de activitate al Serviciului Tehnic (numărul de încheieri de dispunere a măsurilor de supraveghere tehnică puse în aplicare în anul 2020 depășindu-l chiar pe cel din anul 2017)”, se menționează în documentul citat

Mai mult, ofițerii Biroului Telecomunicații au fost delegați să efectueze acte de urmărire penală într-un număr de 179 de cauze, iar, pe parcursul anului 2020, au fost primite, în vederea punerii în aplicare, 424 de încheieri emise de către instanțe (față de 261 emise în cursul anului 2019), însumând un număr de 682 de mandate de supraveghere tehnică (față de 424 în anul 2019). Numărul total al posturilor telefonice cu privire la care au fost puse în executare măsuri de supraveghere tehnică constând în interceptarea comunicațiilor a fost de 1.157 (față de 689 în anul precedent).

Tot anul trecut, au fost realizate 139 consemne operative, față de 185 de consemne în cursul anului 2019. Între acestea, s-a asigurat sprijin tehnic la efectuarea a 16 percheziții domiciliare și acțiuni de constatare a infracțiunilor flagrante, sprijin constând în ascultare în timp real a telecomunicațiilor și comunicare către ofițerii de poliție din teren a datelor relevante rezultate.

Numai în  13 dosare, la solicitarea procurorilor de caz s-a procedat la ascultarea în integralitatea telecomunicațiilor care au făcut obiectul măsurilor de supraveghere, iar în alte 11 dosare ascultarea s-a realizat în timp real ori la scurt timp după purtarea convorbirilor, iar în celelalte două dosare ascultare s-a realizat după expirarea măsurilor de supraveghere tehnică.

 

10.000 de minute de interceptări. Ca în vremurile „Binomului”

 

Ca urmare a interceptării comunicațiilor, ofițerii Biroului Telecomunicații au întocmit 1.148 de procese-verbale de redare, însumând 167 de ore (aproximativ 10.000 de minute) de înregistrare, în 56 de dosare penale (față de 370 de procese-verbale însumând 121 de ore de redare în cursul anului 2019).

Din documentul citat mai aflăm că Biroul Telecomunicații al DNA a răspuns unui număr de 115 solicitări de identificare a utilizatorilor posturilor telefonice (față de 99 în cursul anului 2019). În realizarea acestei activități a fost identificat un număr de 1.268 de persoane și posturi telefonice, 10 IP-uri și 11 Cell-ID-uri, privind un număr de 301 persoane fizice ori juridice.

De asemenea, DNA precizează că au fost puse în executare 29 de solicitări privind obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, privitoare la 215 posturi și dispozitive de comunicare.

În același timp, Biroul Tehnic al DNA a fost delegat să efectueze acte de urmărire penală în 94 de cauze, iar, „în cadrul activităților de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică vizând interceptarea în mediu ambiental au fost efectuate un număr de 340 înregistrări audio-video)”.

„Ca urmare a punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică vizând interceptarea în mediu ambiental au fost întocmite 175 de procese-verbale de redare, totalizând 2.900 de file și 49 de ore de înregistrare (comparativ cu 122 de procese-verbale de redare, însumând 55 de ore de înregistrare, în cursul anului 2019). Ofițerii Biroului Tehnic au realizat un număr de 66 activități de supraveghere operativă (față de 47 în anul precedent), însumând un număr de aproximativ 650 de ore”, se mai arată în document.

 

Planuri mărețe pentru anul 2021. Cu bani mulți, de la buget

 

Tot din Raportul de activitate pe anul 2020, aflăm că, la DNA, pentru „Cheltuielile  de personal” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 168.134.740 lei, din care 153.516.740 lei - pentru cheltuieli salariale în bani, 8.615.000 de lei – pentru cheltuieli de natură salarială și 6.003.000 lei – pentru contribuții.

Pentru „Bunuri și servicii” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 13.303.000 lei din care pentru bunuri și servicii – 7.416.000 lei, pentru bunuri de natura obiectelor de inventar - 395.000 lei, pentru deplasări, detașări, transferări - 170.000 lei, pentru cărți, publicații și materiale de documentare - 9.000 lei,  pentru consultanță și expertiză - 860.000 lei,  pentru pregătire profesională - 25.000 lei, pentru cheltuieli judiciare și extrajudiciare - 622.000 lei, la care se adaugă încă 3.806.000 de lei, pentru alte cheltuieli.

Iar DNA nu este satisfăcută și vrea și mai mult. Spre exemplu, solicită redimensionarea resurselor umane și materiale „necesare pentru efectuarea de supravegheri operative și pătrunderi în spații private”. Crin Bologa mai solicită „achiziționarea de echipamente tehnice necesare punerii în executare a măsurii de supraveghere tehnică”, iar, „în vederea punerii în executare și exploatării corespunzătoare a metodei speciale de cercetare și de obținere de date financiare”, vrea „conectarea Direcției Naționale Anticorupție la sistemul informatic dedicat, gestionat de către Asociația Română a Băncilor”.

Nu în ultimul rând, se intenționează achiziționarea de echipamente tehnice „necesare integrării, analizării și interpretării volumelor mari de date electronice” și „conectarea la Sistemul Informatic Integrat și a celorlalte 11 servicii teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție”, activitate programată a fi realizată în cursul anului 2021.

 

 

Citeşte mai multe despre:   Crin Bologa,   DNA

 



Mai multe titluri din categorie

„Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare

„Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare
Doi oameni vaccinați dintr-o listă de 75. O primărie cu doar un angajat vaccinat. Caravana de vaccinare s-a întors, în Argeș cu multe dintre dozele de ser pe care le avea pregătite să imunizeze persoane...

Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție

Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție
Galerie Foto Pentru a doua oară de la preluarea mandatului, ministrul USR-ist al Justiției, Stelian Ion, analizează posibilitatea emiterii unei Ordonanțe de Urgență în domeniul justiției, în ciuda faptului că, pe data de 26...

Big Brother pentru „UEFA 2020”, în București: recunoașterea huliganului în două secunde

Big Brother pentru „UEFA 2020”, în București: recunoașterea huliganului în două secunde
Galerie Foto Ministerul Afacerilor Interne, prin direcția de resort, a atribuit, la finalul lunii trecute, o parte dintr-un contract aferent achiziției unui sistem mobil de gestionare în timp real a fluxurilor de participanți, la...

S-a înființat Guvernul Cîțu 3 și’un sfert, care vrea să aducă normalitatea în România, de Ziua Copilului

S-a înființat Guvernul Cîțu 3 și’un sfert, care vrea să aducă normalitatea în România, de Ziua Copilului
Florin Cîțu poate candida cu succes pentru Cartea Recordurilor, fiind primul premier care conduce nu unul, nu două, nu trei, ci chiar trei guverne și un sfert. Cabinetul pe care îl conduce oficial este format din tr...

Să trăiți, dom’ procuror! Mizele uriașe ale trecerii Poliției în subordinea Parchetelor

Să trăiți, dom’ procuror! Mizele uriașe ale trecerii Poliției în subordinea Parchetelor
Galerie Foto Scandalul iscat de intenția ministrului Justiției, Stelian Ion, de a muta, din pix, Poliția Judiciară de la Ministerul Afacerilor Interne în subordinea procuraturii este speculat politic de una dintre asociațiile...

Tupeu maxim! Ludovic Orban, proiect de lege pentru a scăpa HORECA de pagubele produse de… Guvernul Orban

Tupeu maxim! Ludovic Orban, proiect de lege pentru a scăpa HORECA de pagubele produse de… Guvernul Orban
Galerie Foto După ce, timp de șapte luni, ca prim-ministru și ca președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență, Ludovic Orban a ignorat solicitările venite dinspre industria “ospitalității” cu...

O lege de tot rahatul: primăriile, puse să treacă la naționalizarea bălegarului din bătăturile țăranilor

O lege de tot rahatul: primăriile, puse să treacă la naționalizarea bălegarului din bătăturile țăranilor
Galerie Foto Într-o țară în care la marginea orașelor se ard în neștire deșeuri fără ca autoritățile să-i găsească vreodată pe vinovați, trei deputați s-au hotărât să ia taurul de coarne și să termine cu...

Legea salarizării unitare 3.0 taie din banii românilor, sub pretextul discriminărilor

Legea salarizării unitare 3.0 taie din banii românilor, sub pretextul discriminărilor
Suntem deja într-o criză economică evidentă, dar bine mascată de cifre trucate și de declarații politice. Spre deosebire de situația din 2009, când Guvernul Boc și-a asumat tăierile salariale, în Guvernul...

Război total între PNL și USR-PLUS. Liberalii vor ca poliția să verifice cererile de vize de flotant

Război total între PNL și USR-PLUS. Liberalii vor ca poliția să verifice cererile de vize de flotant
Un grup numeros de deputați PNL a inițiat un proiect de lege care lovește direct în aliații de la USR-PLUS. Actul normativ vrea să condiționeze eliberarea vizelor de flotant de proba că persoana care solicită lo...

Luptându-se cu propriii subalterni, Clotilde Armand pune bețe în roate măsurilor de restricție luate de Guvern

Luptându-se cu propriii subalterni, Clotilde Armand pune bețe în roate măsurilor de restricție luate de Guvern
Primarul Sectorului 1 își amenință subalternii cu tăierea salariilor, dacă nu se prezintă fizic la serviciu. Clotilde Armand a decis, totodată, să prelungească cu două ore programul de lucru pentru ziua de...

UE a pierdut startul vaccinării: a ratat primul obiectiv asumat

UE a pierdut startul vaccinării: a ratat primul obiectiv asumat
Politica de vaccinare a Uniunii Europene a pornit unitar, dar fiecare țară merge pe drumul ei. Dorința de a păstra coeziunea în lupta împotriva virusului covid are ca pivot principal livrarea vaccinurilor...

Norocel cel norocos numit președinte la ANRM

Norocel cel norocos numit președinte la ANRM
Premierul Vasile Cîțu a decis să-l demită pe președintele Agenției Naționale a Resurselor Minerale,  Nicolae Turdean, și să-l numească în locul său pe Daniel Grigoroiu-Norocel. Nicolae Turdean fusese...

30 de ani de la redeschiderea Voronețului 

30 de ani de la redeschiderea Voronețului 
Imagini inedite la Biblioteca Academiei Române. Patriarhul Daniel a sărbătorit cu tort de post şi şampanie Mănăstirea Voroneţ, la 30 de ani de la redeschiderea acestui lăcaş de cult unic în lume, vechi de 533...

Criză a campaniei de vaccinare, la nivel mondial

Criză a campaniei de vaccinare, la nivel mondial
O ieșire de pe piață a vaccinurilor AstraZeneca sau chiar o diminuare a numărului persoanelor care ar putea fi vaccinate cu acest ser dă peste cap toate calculele făcute până acum. Programele de vaccinare vor...

“Stelică”, de la Justiție, dă foc la Coaliție. USR-istul, comparat cu...Tudorel Toader

 “Stelică”, de la Justiție, dă foc la Coaliție. USR-istul, comparat cu...Tudorel Toader
Galerie Foto Tensiunile dintre PNL și USR sunt din ce în ce mai amplificate, ultima supărare a liberalilor avându-l în centru pe ministrul Justiției, Stelian Ion, care ar fi elaborat propuneri pentru modificarea Legilor...
Serviciul de email marketing furnizat de