x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Am ras pădurile. Acum secăm râurile şi pâraiele!

Am ras pădurile. Acum secăm râurile şi pâraiele!

de Alexandru Boariu    |    Petru Zoltan    |    27 Oct 2011   •   21:00
Am ras pădurile. Acum secăm râurile şi pâraiele!

Potrivit unor estimari bazate pe programele de investitii private din domeniul energetic, sprijinite de actualul Guvern, nu mai putin de 3.300 de rauri si paraie, din cele 4.011 existente, risca sa fie distruse de "baietii destepti", culmea cinismului, sub paravanul producerii de "energie verde", adica "ecologica". Dupa ce au fost cheliti de paduri, Carpatii sunt atacati acum de "febra amenajarilor de microhidrocentrale" pe toate raurile si paraiele. Miza o constituie asa-numitele "certificate verzi", in baza carora patronii acestor microhidrocentrale vor primi anual milioane de euro, chipurile, pentru ca vor produce energie din surse regenerabile, "in conditii ecologice", deci, de protectie a mediului inconjurator. Spre deosebire de termocentrale, de exemplu, care functionand pe baza de carbune, pacura si gaz metan, polueaza totul in jurul lor. Dar, construind aceste microhidrocentrale, acesti "investitori-ecologisti" distrug de zor raurile si paraiele montane, rascolindu-le si mutilandu-le albiile, distrugand in acelasi timp, definitiv si iremediabil, fauna si flora din aceste arealuri montane, in cele mai multe cazuri, declarate zone protejate. Nici constructorii energeticieni din vremea lui Ceausescu nu au indraznit sa se atinga de aceste zone. Pana in acest moment, deja un numar de 34 de rauri si paraie din asfel de zone protejate, multe facand parte din Sit Natura 2000 si situate fie in zona montana din judetul Suceava, fie in Muntii Fagaras, sunt asaltate de buldozerele rechinilor care, sub ochii autoritatilor locale si ai celor nationale, menite sa protejeze mediul, distrug totul in jur.

Asa cum relatam recent, in judetul Arges, pe paraiele Capra, Buda si Otic, se lucreaza la amenajarea a 10 microhidrocentrale, incalcandu-se cele mai elementare norme de mediu, desi aria este una protejata, incadrata in reteaua Natura 2000, ca sit de importanta comunitara. Beneficiarul investitiei este firma Imob Expert Consulting SRL Pitesti, iar constructia este realizata de Conarg Construct SRL si Someco SA, cu antreprenor general Conarg SA. In spatele afacerii sunt doi dintre cei mai influenti oameni din Arges: Gheorghe Badea si Valentin Visoiu, asociatii firmei care construieste si beneficiarii microhidrocentralelor.

Ca o coincidenta, Gheorghe Davidescu, prefectul de Arges, era seful Directiei Silvice Judetene, in 2009, exact atunci cand, pentru proiectul microhidrocentralelor, DSJ facea un schimb de terenuri cu investitorii: Statul a cedat 24.000 de mp, pe malurile acestor paraie, care sa poata fi defrisate, si a primit pamant intr-o comuna, de la proprietarii proiectului, care sa fie impadurit ulterior. Fara acest schimb, investitorii nu ar fi putut sa demareze construirea centralelor. Protestele a peste 20 de organizatii neguvernamentale si asociatii de pescari sportivi au ramas fara nici un rezultat. Desi s-a laudat ca va opri lucrarile, pentru ca stie "cine se afla in spatele acestora", seful Garzii Nationale de Mediu, Silvian Ionescu, o da acum l-a intors: "Au documentatia si autorizatiile in regula, asa ca nu am ce sa le fac". Numai ca, in realitate, tocmai documentatia si autorizatiile nu sunt in regula. Mai mult, autoritatile administrative si cele de mediu incearca in aceste zile sa intocmeasca retroactiv documentatia, impreuna cu firmele constructoare, pentru a da o aparenta de legalitate lucrarilor deja efectuate. Acesta se numeste fals in acte publice, fapta pedepsita de Codul Penal cu ani buni de inchisoare.

Un dezastrul ecologic asemanator celui din Muntii Fagaras, si anume, cel de pe raul Neagra Brostenilor, din judetul Suceava, a fost deocamdata stopat. Astfel, in urma repetatelor semnale trase de Jurnalul National, prefectul Judetului Suceava, Sorin Arcadie Popescu, a dispus suspendarea lucrarilor de amenajare a microhidrocentralelor ce urmau sa afecteze in mod iremediabil ecosistemul in aceasta zona, prin executarea de catre firmele TabitaTour si Energy BV a sapte microhidrocentrale private, fiecare instalatie avand, conform proiectului, o conducta lunga de 4-5 kilometri ce urma sa capteze 70% din debit. Ca si in cazul paraielor Capra, Buda si Otic, practic, si acest superb rau, Neagra Brostenilor, urma sa dispara pe intreg cursul sau semnificativ.

Adevaratii specialisti avertizeaza!
Intr-un studiu intitulat "Evaluarea Micropotentialului hidroenergetic romanesc, sursa regenerabila de energie, in vederea identificarii de amplasamente pentru dezvoltarea investitiilor in acest sector", rea­lizat de Centrul de Cercetari Energetice si de Protectia Mediului din Cadrul Universitatii Politehnice din Bucuresti, in colaborare cu Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice Bucuresti, studiu finantat de Ministerul Economiei si Comer­tu­lui, sunt nominalizate zece bazine hidroenergetice care detin un astfel de potential: Tisa – So­mes, Crisuri, Mures, Timis – Nera – Barzava, Cerna – Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Siret – Prut si Dunare. Dar, din motive tehnice si mai ales ecologice, adevaratii specialisti in domeniu de la cele doua institute de cercetari propun spre exploatare potentialul microenergetic in doar patru din aceste zece zone: Olt, Mures, Tisa ? Somes si Ialomita. Asadar, zonele din Muntii Fagara­sului (paraiele Capra, Buda si Otic) si cele din judetul Suceava (paraul Neagra Brostenilor) unde s-au demarat deja investitii de catre "baietii destepti", distrugand totul in jur, nu sunt recomandate de specialisti, dimpotriva, acestia avertizeaza ca aceste zone trebuie protejate. Si atunci, pe ce baza au dat autoritatile – administrative, tehnice, de mediu etc. – avize favorabile pentru demararea investitiilor, chiar cu prioritate, tocmai in aceste zone care ar fi trebuit protejate?

×
Subiecte în articol: microhidrocentrale dezastru ecologic