Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel mai bogat candidat la alegerile prezidențiale din luna mai este John Ion Banu Muscel, cu afaceri în SUA. Acesta este singurul dintre concurenți care, cu mult timp înainte de a intra în această bătălie, a participat la o inițiativă cetățenească pentru a pune în operă un proiect de lege prin care Parlamentul României să se reducă la 300 de parlamentari. Așa cum a vrut Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009. Candidatul a fost implicat în mai multe business-uri în România, printre care și într-o companie, alături de un fost consilier județean al PNL de Giurgiu, care deține în proprietate 165 de terenuri, la Bolintin-Deal, cu suprafața totală de peste 650.000 de metri pătrați. În cursa prezidențială mai există câțiva candidați care fie l-au susținut pe Traian Băsescu, fie au fost susținuți de Traian Băsescu, fie i-au înființat lui Băsescu fundația transformată în partid, fie l-au lăudat, din calitatea de activiști, pe Băsescu. Ba, chiar au semnat pacte de coabitare cu Băsescu, pe vremea când acesta se afla la Palatul Cotroceni.
John Ion Banu Muscel este unul dintre cei 11 candidați validați atât de Biroul Electoral Central, cât și de Curtea Constituțională, înscriși oficial pe buletinele de vot din primul tur al alegerilor prezidențiale din data de 4 mai 2025, care, în anul alegerilor prezidențiale anterioare (cele din 2019), a fost implicat într-un proces legislativ care să pună în operă una dintre șmecheriile politice ale fostului președinte al României Traian Băsescu.
Practic, John Ion Muscel Banu a preluat o temă de campanie, utilizată de Băsescu la alegerile prezidențiale din anul 2009, în lupta fostului președinte contra Parlamentului României. Aproape zece ani mai târziu, în luna iulie a anului 2019, un grup de inițiativă, compus din John Ion Banu Muscel, Elena Curic, Constantin Florea, Vasile Chitea, Claudia Ana Maria Constantinescu, Nicolae Arsene, Dan Mitra, Alexandru Mavrocordato și Speranța Florea, a înaintat Parlamentului o inițiativă legislativă cetățenească pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților. În expunerea de motive a acestei inițiative legislative se arată că „dorința suverană a poporului român pentru reducerea numărului de parlamentari, exprimată în mod ferm prin votul majoritar la referendumul din 22 noiembrie 2009, a fost nesocotită de către clasa politică”. Dar și că „deși confirmat de către Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 37/2009, rezultatul a fost ignorat de Parlament”.
Obsesia lui „Petrov”, transformată în inițiativă cetățenească, la zece ani distanță
Reamintim că, după prima suspendare a lui Traian Băsescu, în 2007, dar și pentru că nu a reușit să-l convingă pe premierul Călin Popescu Tăriceanu să demisioneze, fostul președinte a intrat într-un conflict direct și contondent cu Parlamentul României. Totul a culminat cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2009, când Băsescu a organizat un referendum consultativ pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 de reprezentanți, dar și reducerea Parlamentului la o singură Cameră.
Referendumul consultativ l-a ajutat pe Băsescu să-și scoată la urne simpatizanții, referendumul a trecut, a fost validat de Curtea Constituțională, însă rezultatele acestui scrutin, consultativ fiind, nu au generat obligații de natură legislativă pentru Parlament. De altfel, pentru a reduce numărul Camerelor Legislativului, era nevoie de un nou referendum, de data aceasta constituțional, pentru revizuirea Legii Fundamentale.
Zece ani mai târziu, în 2019, grupul de inițiativă din care făcea parte și actualul candidat la alegerile prezidențiale John Ion Banu Muscel a propus modificarea legislației electorale, în sensul că, pe de o parte, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților să fie de un deputat la 125.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului să fie de un senator la 225.000 de locuitori. Proiectul nu a trecut de Parlament.
Citește pe Antena3.ro
Palmaresul afacerilor
Însă dacă alinierea cu Traian Băsescu a lui John Ion Banu Muscel este una conjuncturală, actualul candidat la alegerile prezidențiale are și un trecut de afaceri mai mult decât interesant. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), începând cu anul 2001 și până în anul 2024, acesta a deținut acțiuni sau părți sociale la mai multe companii.
Astfel, în 2001, îl regăsim pe John Ion Banu Muscel, cetățean american, cu domiciliul în Florida, ca acționar în Societatea Comercială de Valori Mobiliare GM Invest SA București, alături de Mariana Gabriela Ghinea, de Valentin Ghinea, de Dan Mitra (acesta este cosemnatar al grupului de inițiativă pentru legea despre care am făcut vorbire mai sus) și de Marian Dragomir, domiciliat, de asemenea, în Statele Unite ale Americii. În 2002, toți acești acționari au cedat compania.
În 2003, John Ion Banu Muscel era acționar cu 5% în SC HTI Valori Mobiliare SA București. Un an mai târziu, îl regăsim ca asociat unic în cadrul companiei SC Banu Industrii SRL Prahova, societate care avea drept obiect de activitate silvicultura și exploatarea forestieră. În 2005, Banu a cesionat compania către o anume Veronica Costea.
Partenerul latifundiar de la PNL Bolintin-Deal
O afacere care atrage în mod deosebit atenția, din care a făcut parte actualul candidat la alegerile prezidențiale, s-a înființat în anul 2014. Este vorba despre SC BNB Dynamic Enterprise SRL, cu sediul în sectorul 6 al Capitalei, care se ocupă cu activități de dezvoltare și promovare imobiliară.
La momentul înființării companiei, existau doi asociați persoane fizice, ambele cu câte 50% aport la capitalul social. Este vorba despre John Ion Banu Muscel și de un anume Mihnea Mihai Boerescu.
În 2017, compania a fost redenumită SC Casa Boerescu - Imobiliare SRL. Ei, bine, partenerul de afaceri al lui John Ion Banu Muscel, Mihnea Mihai Boerescu, este un politician din Giurgiu, cadidat, în anul 2016, la funcția de consilier în cadrul Consiliului Județean Giurgiu. În declarația acestuia de interese era menționat, la acel moment, că deținea calitatea de președinte al organizației locale a Partidului Național Liberal din Bolintin-Deal.
Boerescu a candidat și a fost ales, în mandatul 2016 - 2020, în funcția de consilier județean, calitate din care a completat și depus, la data de 15 iunie 2017, o declarație de avere, în care a consemnat faptul că deținea în proprietate personală nu mai puțin de 165 de terenuri intravilane, extravilane și agricole, toate pe raza localității Bolintin-Deal, cu suprafața totală de 650.365 de metri pătrați. La acestea, se adăugau un apartament și trei case în București, precum și două motociclete, o Suzuki și o Honda.
La data de 21 octombrie 2024, cu o lună înainte de alegerile prezidențiale anulate de CCR de anul trecut, John Ion Banu Muscel a decis să-i cesioneze lui Mihnea Mihai Boerescu toate părțile sociale deținute în SC Casa Boerescu - Imobiliare SRL, părăsind structura acționariatului. În acest moment, firma se numește SC Casa Boerescu Erika SRL. Fostul partener de afaceri al lui John Ion Banu Muscel mai deține o companie, pe nume SC Casa Mihnea SRL, care se ocupă cu acvacultura în ape dulci.
Acțiuni de 1,7 milioane de dolari la două companii din SUA
Conform bilanțurilor centralizate ale SC Casa Boerescu - Imobiliare SRL, din 2019 și până în 2023, societatea a înregistrat o cifră de afaceri totală de zero lei. Tot zero lei au fost și veniturile realizate în aceeași perioadă.
În schimb, compania a cheltuit, în total, suma de 2.000 de lei, de asemenea în intervalul 2019 - 2023, din care 800 de lei în 2019, 400 de lei în 2020 și 800 de lei în anul 2023, Aceeași situație se regăsește și în cazul pierderilor nete suferite de firma în cauză. În toată perioada analizată, profitul total net al companiei a fost zero lei.
Oficial, în prezent, în declarația de interese pe care John Ion Banu Muscel a completat-o și înaintat-o Biroului Electoral Central, odată cu depunerea dosarului de candidatură, acesta mai deține afaceri doar în Statele Unite. Mai exact, susține că are acțiuni în valoare de 500.000 de dolari la Ocean test Equipment Inc, precum și acțiuni de 1.200.000 de dolari a Banu Medical Practice Inc.
John Ion Banu Muscel conduce, începând cu anul 2018, și un partid politic. Este vorba despre Partidul Națiunea Română (PNRO), din partea căruia a candidat și la alegerile prezidențiale din anul 2019, dar și la funcția de primar general al Municipiului București, la alegerile locale din luna septembrie a anului 2020.
„Nașul” politic, încurcat în candidați
Dacă John Ion Banu Muscel este candidatul care a vrut, în urmă cu șase ani, să pună în operă referendumul lui Traian Băsescu referitor la reducerea numărului de parlamentari la 300, alți patru concurenți ai acestuia au avut legături directe cu Traian Băsescu.
Astfel, candidatul independent Daniel Funeriu a simțit nevoia să menționeze, în cuprinsul declarației sale de interese, că este membru fondator al Fundației Mișcarea Populară. Această fundație a fost înființată, la cererea lui Traian Băsescu, de către Daniel Funeriu, împreună cu Marian Preda și Cristian Diaconescu. Fundația Mișcarea Populară s-a transformat, ulterior, în Partidul Mișcarea Populară, condus, mai întâi, de Elena Udrea, apoi de Traian Băsescu, după care de Cristian Diaconescu și, în prezent, de Eugen Tomac.
Funeriu mai arată, în aceeași declarație de interese, că are acțiuni la Nellea Systems Franța, la UCM Franța și la Celindra Elveția, în valoare de 12.600 de euro. De asemenea, el mai are calitatea de administrator la SC Imedito Solutions SRL și este membru în Comitetul Director al Institutului Român de Știință și Tehnologie.
De la Lasconi, la Nicușor Dan
Un al treilea candidat care are legătură, în prezent, cu Traian Băsescu, este actualul primar general al Capitalei, Nicușor Dan. La alegerile din 2020, Băsescu a candidat împotriva lui, atacându-l. La alegerile locale din 2024, Băsescu s-a declarat un susținător al lui Nicușor Dan. Iar la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, Traian Băsescu este, de asemenea, un susținător al lui Nicușor Dan. Aceeași susținere este oferită și de partidul lui Băsescu, PMP, care, împreună cu formațiunea Forța Dreptei, condusă de Ludovic Orban, sunt, oficial, în campanie electorală pentru Nicușor Dan.
Și președinta USR, Elena Lasconi, care candidează, din nou, la alegerile prezidențiale din România, este pe aceeași „lungime de undă” cu Traian Băsescu. „Petrov” a susținut-o pe Lasconi la alegerile prezidențiale anulate din luna noiembrie a anului trecut, devenind, la un moment dat, chiar și ideologul acesteia.
ONG-istul Simion, cu laude la Traian
George Simion este al cincilea candidat care s-a „gudurat” pe lângă Traian Băsescu, pe vremea când actualul lider al AUR era un simplu ONG-ist. Simion s-a întâlnit, în 2016, la mai multe acțiuni ale lui Băsescu, legate de organizarea unor sesiuni cu tinerii din Republica Moldova, lăudându-l pe „Petrov” pentru modul cum s-a implicat, în timpul președinției sale, în relația cu românii de peste Prut. La acel moment, Simion era președinte al Platformei Unioniste Acțiunea 2012 și susținea, chiar de la sediul PMP, că „trebuie înființat Ministerul Reunificării” (VEZI FOTO).
Tot la acest capitol al candidaților „bântuiți” de „fantoma” lui Băsescu poate fi amintit și Victor Ponta, care, în 2012, după suspendarea din vară a fostului președinte, a considerat de cuviință să semneze un pact de coabitare cu Traian Băsescu. În declarația de interese a lui Victor Ponta, candidatul independent stipulează că este membru fondator al Asociației pentru Promovarea Tinerilor, al APPSDTR, al Asociației „Pro Baschet Energia Rovinari”, al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale și al Lex Euro Partners, că este președinte al Asociației Black Sea Cooperation Projects 2020 și că este acționar al SC VP Projects Advisers SRL.
Alți cinci concurenți, neatinși de „sindromul” băsismului
Ceilalți cinci candidați înscriși în cursa prezidențială au, majoritatea, interese directe cu zona afacerilor sau a politicii. Cu excepția candidatului Alianței PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, acesta lăsând goale toate rubricile din declarația de interese.
În schimb, Lavinia Șandru, candidata PUSL, deține acțiuni la Stratcom Media & Film SRL, la Movingframe SRL, la Greenhub Media & Film SRL și la SC Royal Leasing SRL, în cuantum de 580 de lei, este președintele Inițiativei Ecologiste Europeană și coordonator de departament la Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Candidatul Cristian Terheș menționează în declarația sa de interese că este membru al Knights Columbus (Cavalerii lui Columbus) din SUA, al Partidului Republican California SUA și al Episcopiei Greco-catolice de Oradea, preot eliberat la cerere de obligațiile sacerdotale pe perioada implicării în viața politică. De asemenea, este membru fondator al Alianței Greco-catolicilor din București, președinte al Romanian Community Coalition California SUA și președinte al Partidului Național Conservator Român. Mai este membru al biroului de conducere al ECPM - European Christian Political Movement.
Fostul director militar al SIE, generalul Silviu Predoiu, este, de asemenea, candidat la alegerile prezidențiale din anul 2025 și în declarația sa de interese menționează că deține calitatea de președinte al Partidului Liga Acțiunii Naționale (PLAN).
Interesantă este și situația candidatului Sebastian Constantin Popescu. Acesta susține, în declarația sa de interese, că este asociat unic al SC PR Media RTP SRL București și administrator al companiei. Numai că, potrivit Registrului Comerțului, aflăm că această societate a fost înființată, în data de 6 februarie 2018, de către un anume Cosmin Grancea, din Agnita, județul Sibiu. Firma se ocupa, la momentul fondării, cu activități ale portalurilor web. În 19 februarie 2021, asociatul unic Grancea îl numește pe Sebastian Constantin Popescu în funcția de administrator al societății, pentru o perioadă de 50 de ani, decizând, totodată, să extindă și obiectul de activitate cu „activități ale bazelor sportive și comerțul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor și tutunului. Ultima actualizare de la RECOM este din 6 februarie 2023, când asociatul unic al firmei era tot Cosmin Grancea.
În aceeași declarație de interese, Sebastian Constantin Popescu mai notează că este președinte al Asociația Romanian Tenis Premium, dar și președinte al Partidului Noua Românie.
