Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În spatele unuia dintre cei doi candidați intrați în turul al doilea, cotat cu șanse să devină noul președinte al țării, se află acțiuni ostile ale Federației Ruse. În documentele respective, instituțiile de forță precizează că în precampania și în campania electorală au fost folosite mijloace nelegale de promovare și de propagandă pe rețelele de socializare, finanțate din fonduri neelucidate, fără ca acest candidat, Călin Georgescu, să fi declarat vreo cheltuială în rapoartele transmise Autorității Electorale Permanente. În acest moment, cu două zile înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, specialiștii în drept constituțional arată, la unison, că primul tur nu mai poate fi anulat, odată ce rezultatele lui au fost validate de către Curtea Constituțională.
Toate elementele noi apărute, inclusiv documentele SRI, SIE, DGPI-MAI și STS, desecretizate de CSAT și anchetate, în acest moment, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), pot fi avute în vedere de către Curtea Constituțională doar în momentul în care va fi chemată să valideze rezultatele alegerilor și mandatul președintelui ales.
Esențial în acest context este faptul că, la începutul lunii octombrie, Curtea Constituțională a României, prin Hotărârea nr. 2/2024, a invalidat decizia Biroului Electoral Central prin care a fost validată candidatura Dianei Ivanovici Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Asta, deoarece elementele reținute la momentul scoaterii de pe lista de candidați a Dianei Șoșoacă se pot aplica, ad-litteram, și lui Călin Georgescu.
În respectiva hotărâre, CCR arată că „raportat la actele și faptele descrise de contestatari și reținute la paragrafele 7 – 14 și 232 din prezenta hotărâre, că înregistrarea candidaturii doamnei Diana Ivanovici Șoșoacă la alegerile pentru președintele României din anul 2024 încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de constituție, raportate la prevederile articolelor 148 și 149, cu referire la valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanția politico-militară a acesteia, respectiv apartenența României la UE și NATO”.
La articolul 148, Constituția prevede că „aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuții către instituțiile comunitare, precum și exercitării în comun cu celelalte state membre a competențelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată prin ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu majoritatea a două treimi din numărul deputaților și senatorilor. Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul de aderare”.
Iarl la articolul 149, Constituția arată că „Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) se face prin lege adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu majoritatea de două treimi din numărul deputaților și senatorilor”.
Citește pe Antena3.ro
Șoșoacă, eliminată din cursă pentru acțiunile anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia
Aceasta este baza constituțională încălcată, potrivit CCR, de către Diana Ivanovici Șoșoacă, motiv pentru care candidatura sa la prezidențiale a fost invalidată. Însă ce anume a condus la concluzia că Șoșoacă a încălcat cele două articole constituționale? Aflăm, așa cum deja am precizat mai sus, în paragrafele 7 – 14 și 22 ale respectivei hotărâri, aspecte care privesc atitudini similare ce îl pot afecta și pe Călin Georgescu, în urma unei eventuale alegeri la vot, duminică.
Astfel, CCR a admis contestația Amaliei Bellantoni în care se referă la „comportamentul Dianei Șoșoacă de „a călca în picioare” valorile constituționale. De asemenea, CCR a constatat ca valabilă acuzația conform căreia Șoșoacă a susținut că România nu este stat de drept și că s-a instituit dictatura.
De asemenea, la invalidarea candidaturii, CCR a ținut cont și de acuzația conform căreia, la finalul anului 2021, Șoșoacă a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și UE. Un alt punct care a stat la baza deciziei de invalidare a fost acuzația conform căreia Diana Șoșoacă a contribuit la diseminarea propagandei ruse prin discreditarea NATO, fapt ce a pus România într-o poziție dificilă la nivel internațional. Mai mult, în contestația admisă, se preciza că Diana Șoșoacă a militat constant pentru scoaterea României din NATO, despre care a afirmat că este „cea mai agresivă, incitantă, periculoasă și potențial distructivă Alianță militară”, pentru părăsirea blocului comunitar, dar și că a fost declarată personalitatea anului 2021 de către publicația Sputnik.
În continuare, CCR a luat în considerare acuzația că Șoșoacă a preluat mesaje propagandistice rusești și că a solicitat inclusiv o alianță între România și Rusia în războiul declanșat de aceasta din urmă împotriva Ucrainei. Mai mult, într-un discurs din Parlamentul European, Șoșoacă a proclamat necesitatea neutralității României, în condițiile în care demersurile de integrare euroatlantică sunt consacrate la nivel constituțional.
Au fost invocate comportamente antisemite și legionare
De asemenea, Curtea a mai reținut ca valabile acuzațiile conform cărora afirmațiile Dianei Șoșoacă în legătură cu scoaterea României din NATO și din Uniunea Europeană sunt contrare literei și spiritului Constituției, precum și acuzația contestatorului conform căreia persoana în cauză nu este aptă să îndeplinească atribuțiile de președinte al României.
La paragraful 16 al acestei hotărâri se subliniază că „o limitare a dreptului de a fi ales pentru aceste motive nu aduce atingere esenței dreptului, urmărește un scop legitim și utilizează mijloace care nu sunt disproporționate”. Mai mult, la paragraful 22 din hotărârea CCR, se precizează: „Candidata (Diana Șoșoacă - n.red.) are un comportament notoriu în acest sens, nefiind nevoie de o probă a verității. În anexă a fost atașată o listă cu exemple ale comportamentului «antidemocratic» al candidatei, menționând, printre altele, «prietenia» acesteia cu Rusia, precum și atitudinile și comportamentele antisemite și legionare”.
Analizând aceste comportamente, sancționate de CCR cu eliminarea din calitatea de candidat la alegerile prezidențiale a Dianei Șoșoacă, există premisele ca motivele reținute în această hotărâre să se poată aplica simetric și candidatului Călin Georgescu. De ce nu s-a întâmplat asta la începutul procesului electoral? În primul rând pentru că nu a fost contestată candidatura acestuia pe aceste motive.
Patru momente în care CCR intervine în procesul electoral, existând posibilitatea invalidării mandatului
Constituțional, legal și procedural, Curtea Constituțională intervine în procesul electoral al alegerilor prezidențiale în patru momente diferite. Primul moment este acela al soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor Biroului Electoral Central de validare a candidaturilor la funcția de președinte al României. Aceste contestații, pentru a avea șanse să fie admise, trebuie să fie depuse în termen de cinci zile de la admiterea de către BEC a acestor candidaturi.
Acesta a fost și momentul în care a fost contestată și invalidată candidatura Dianei Ivanovici Șoșoacă.
Al doilea moment în care CCR intervine este după votul din primul tur. După validarea candidaturilor și până la finalizarea procesului electoral nu mai poate fi contestată nicio candidatură. CCR este chemată să valideze rezultatele votării din primul tur de scrutin și să aprobe organizarea celui de-al doilea tur de scrutin. Pot fi depuse, în această etapă, doar contestații care privesc corectitudinea procesului electoral și a numărătorii votului în primul tur de scrutin.
CCR este chemată, a treia oară, să valideze rezultatele votării din turul al doilea. Aici, doar unul dintre cei doi competitori finaliști poate contesta la CCR rezultatele numărătorii și corectitudinea derulării scrutinului electoral.
Al patrulea și ultimul moment în care CCR intervine în alegerile prezidențiale este atunci când Curtea este chemată să valideze mandatul noului președinte ales în urma acestui scrutin. Aici abia se pot lua în discuție contestații, plângeri, sesizări și toate motivele care au stat la baza invalidării candidaturii Dianei Șoșoacă, pentru a fi, eventual, admisă o cerere de invalidare a mandatului, dacă Georgescu ar fi câștigătorul turului al doilea. În această eventualitate, alegerile se anulează și se refac de la zero.
România, sub atac hibrid și cibernetic
Astfel, Curtea Constituțională, la momentul validării rezultatelor alegerilor, se poate apleca, pe lângă motivele publice care pot conduce la invalidarea alegerilor, și asupra datelor explozive din documentele serviciilor secrete declasificate de CSAT.
SRI a arătat că există probleme cu finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, exercitată pe TikTok. În nota redată, SRI arată că în alegeri s-a implicat un cont de TikTok, denumit „bapr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei. Acesta, utilizând contul respectiv, a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro. La AEP, Călin Georgescu a declarat zero lei cheltuieli în campania electorală. Tot SRI arată că au existat acte ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral, găzduite de AEP și STS. Se subliniază că au existat 85.000 de atacuri cibernetice care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la datele din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilității infrastructurii.
SRI mai arată că motivul creșterii masive în ritm accelerat a popularității lui Călin Georgescu la nivelul platformei TikTok se datorează faptului că a beneficiat de un tratament preferențial la nivelul TikTok, deoarece conținutul postat de acesta nu a fost indicat ca aparținând unui candidat, aspect care a favorizat diseminarea în masă, videoclipurile publicate nefiind asociate cu campania electorală. Vizibilitatea acestuia a crescut preferențial în raport cu alți candidați ale căror postări au fost filtrate masiv, diminuând exponențial prezența acestora în online.
SRI mai arată că activitățile conturilor au fost coordonate de un actor statal care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare, pentru rostogolirea mesajelor pe platformă.
La rândul său, Serviciul de Informațiii Externe a adus la cunoșința CSAT că România, alături de alte state din Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența agenda în societatea românească, prin propagandă și dezinformare și sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem. SIE susține că România este o țintă pentru acțiuni hibride ruse și că în ultimul an situația politică din România a fost abordată și în emisiuni politice din Rusia, unde jurnaliștii ruși lansează ideea că forțele proruse din România ar putea obține peste 30% la alegerile parlamentare. Lucru care, ce să vezi, s-a și întâmplat.
Parchetul General a declanșat ancheta penală. SUA se arată îngrijorate de situația de la București
Ieri, la CCR au fost depuse mai multe sesizări, prin care se solicită anularea alegerilor. Cristian Terheș, candidat care a obținut 1,04% în turul întâi al alegerilor prezidențiale, a depus o nouă cerere prin care solicită Curții Constituționale să anuleze acest scrutin. Cererea se bazează pe documentele desecretizate de CSAT, care au arătat că există un „actor statal” în spatele campaniei lui Călin Georgescu.
Terheș a mai depus săptămâna trecută la CCR o cerere similară pentru anularea alegerilor prezidențiale, respinsă de CCR după renumărarea voturilor. „După documentele date de CSAT, sunt date noi, documente noi, și în lumina lor am solicitat CCR revizuirea hotărârii prin care mi s-a respins ca nefondată cererea anterioară. Am cerut revizuirea hotărârii prin care a fost respinsă ca nefondată contestația depusă de mine, deși aveam printre puncte și boții folosiți de campania lui Călin Georgescu. În contextul documentelor CSAT am decis să cer acest lucru”, a precizat Cristian Terheș.
Aceste plângeri urmează să fie luate în discuție de CCR în cursul zilei de astăzi, însă juriștii afirmă că nu pot fi luate în considerare, deoarece au fost depuse tardiv.
Mesaj din partea Departamentului de Stat
Matthew Miller, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, a avertizat asupra interferenței Rusiei în alegerile din România și a subliniat importanța țării noastre în cadrul alianței Nord-Atlantice. „Suntem îngrijorați de raportul CSAT privind interferența Rusiei în activitate cibernetică menită să influențeze integritatea procesului electoral din România. Datele furnizate în raport ar trebui investigate în amănunt pentru a asigura integritatea procesului electoral din România. Statele Unite pun preț pe contribuțiile României în calitate de aliat NATO și partener în UE. Progresul României în cadrul comunității Transatlantice a fost obținut cu greu și nu poate fi anulat de actori străini care încearcă să ducă politica externă a României departe de alianțele occidentale. Orice astfel de schimbare ar avea un impact negativ semnificativ asupra cooperării Statelor Unite cu România, în timp ce o decizie de a restricționa investițiile străine ar descuraja companiile americane să continue să investească în România. Printr-un parteneriat de durată, am făcut progres important în cooperarea de apărare și în parteneriatul economic și am făcut pași importanți înspre călătoritul fără viză. Vom continua să lucrăm împreună pentru a asigura securitatea națiunilor noastre, prosperitatea și bunăstarea cetățenilor noștri”, a transmis Departamentul de Stat al SUA.
Procurorii au intrat în acțiune
Parchetul General a anunțat, de asemenea, ieri, că în urma desecretizării și analizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfășurarea procesului electoral pentru funcția de Președinte al României, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat din oficiu în baza indiciilor care relevă posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe.
„Cercetările vizează indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni electorale care ar fi influențat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat. Sesizarea vizează, totodată, și infracțiuni de spălare a banilor în legătură cu posibile nelegalități legate de proveniența și utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat de către susținătorii săi. De asemenea, sesizarea are ca obiect și comiterea unor infracțiuni informatice de competența parchetelor regulare, ca urmare a identificării unor activități în mediul online care au implicat crearea și utilizarea unor conturi false, menite să influențeze opțiunile alegătorilor, acțiuni care au avut potențialul de a afecta exprimarea corectă a voturilor în cadrul procesului electoral”, se arată în comunicarea procurorilor.
