x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tupeu. Cum își apără Kovesi secția antijudecători din DNA

0
Autor: Ion Alexandru 25 Oct 2019 - 08:03
Tupeu. Cum își apără Kovesi secția antijudecători din DNA
Vezi galeria foto


Sistemul vrea desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Mecanismele europene GRECO și MCV, alimentate de funcționărimea de la București și de ONG-urile prosistem, cer înlăturarea acestei structuri de Parchet. Iar “mama” sistemului, Laura Codruța Kovesi, anchetată pentru infracțiuni grave de către SIIJ, susține că niciodată, în sistemul judiciar, nu a existat o structură care să ancheteze magistrații după calitatea lor profesională. Trei documente, dintre care două publice și unul nepublic, demonstrează că, în urmă cu cinci ani, însăși Kovesi, prin ordin dat în calitate de procuror-șef al DNA, a înființat în subordinea ei o structură care ancheta exact judecătorii și procurorii, după calitatea profesională a acestora, iar la conducerea acestei structuri și-a instalat o persoană mai mult decât apropiată. Iar CSM, Secția de Procurori, nu a avut nimic de obiectat, dând curs, în unanimitate, tuturor cererilor formulate de Kovesi în legătură cu această structură. Rezultatul, peste 3.000 de dosare cu magistrați au fost ținute la sertar, creându-se o temere teribilă în rândul judecătorilor. În final, prin lege, s-a înființat SIIJ, o structură independentă, unde lucrează procurori angajați de CSM, prin concurs. Ei bine, această structură independentă politic și independentă de sistemul subteran din procuratură, trebuie neapărat desființată.

 

După publicarea a ceea ce unele medii numesc Raportul MCV, fostul procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a dat un interviu, la o publicație apropiată sistemului, în care a susținut, nici mai mult, nici mai puțin, decât că “în DNA nu a existat niciodată o secție de investigare a magistraților.”Niciodată în sistemul judiciar nu a existat o secție pentru anchetarea unei anumite categorii profesionale. A existat un serviciu pentru investigarea faptelor din justiție. Serviciul nu a cercetat doar procurori sau judecători. Au fost cercetați și executori judecătorești, avocați sau chiar persoane fără nicio calitate, dar care spuneau «dă-mi 10 euro că îl cunosc eu pe judecător sau pe procuror și-ți solutionez dosarul», deci trafic de influență. (…) Procurorul-șef al acestui serviciu pentru investigarea faptelor din justiție a fost numit de CSM, în urma unui interviu. Procurorii din acest serviciu investigau doar fapte de corupție comise de magistrați. Celelalte fapte comise de magistrați erau investigate de Curți de Apel sau de ÎCCJ, nu aveam o competență exclusivă pe magistrați”, a afirmat Laura Codruța Kovesi.

 

Serviciul-fantomă de anchetare a magistraților, înființat de Kovesi personal

Discursul nevinovat al Laurei Codruța Kovesi este contrazis de realitatea documentelor publice oficiale. În luna martie a anului 2016, când ministru al Justiției era tehnocrata Raluca Prună, unul dintre funcționarii de la Comisia Europeană care, conform unor surse, își “bagă coada” prin raportările care ajung, în cele din urmă, în Raportul MCV, o desemna pe Laura Codruța Kovesi pentru a fi numită, pentru un al doilea mandat, în fruntea Direcției Naționale Anticorupție. Deși formală, a avut loc o audiere a lui Kovesi la Secția pentru Procurori de la CSM, dar aceasta a și depus un Raport privind exercitarea mandatului de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Documentul, emis la data de 9 martie 2016, analizează, în măsură succinctă, activitatea pe care Kovesi susține că a desfășurat-o pe perioada deținerii funcției de procuror-șef al DNA, cu accent pe modalitatea de îndeplinire a obiectivelor propuse și aprobate de către Secția de Procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, cu ocazia învestirii în funcție, în luna februarie a anului 2013.

Ei bine, la capitolul privind “Managemetul Operațional”, din acest document, se arată că “măsurile organizatorice au constat, în principal, pe reorganizarea și eficientizarea Direcției Naționale Anticorupție”. Astfel, coform documentului, structura de personal a DNA a fost majorată în primul mandat al lui Kovesi cu 50 de posturi de procurori, cu 50 de posturi de ofițeri și de agenți de poliție judiciară, cu 10 posturi de specialiști, cu 25 de posturi de specialiști antifraudă și cu 35 de posturi de personal economico-administrativ.

 

Prin ordin era bine, prin lege e rău

Kovesi scrie, negru pe alb, că reorganizarea Direcției Naționale Anticorupție a constat, printre altele, în desființarea Serviciului Teritorial București și a Biroului Teritorial Slobozia, prin absorbirea acestora în Structura Centrală, în desființarea Biroului Teritorial Târgu Jiu și repartizarea personalului la Serviciul Teritorial Craiova, în desființarea Biroului Teritorial Satu Mare și repartizarea personalului la Serviciul Teritorial Oradea (celebra unitate de “elită”, condusă de Ciprian Man – n.red.) și… “înființarea în cadrul Secției de Combatere a Corupției a două noi servicii”.

Aceste două noi servicii se numesc Serviciul de Combatere a Corupției în Justiție și Serviciul de Combatere a Corupției la Nivel Înalt.

Din același document citat, rezultă, fără echivoc, că Serviciul de Combatere a Corupției în Justiție a fost înființat prin Ordinul nr. 10 din 31 ianuarie 2014, emis de Laura Codruța Kovesi, în calitatea ei de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. “Această reorganizare a avut în vedere eficientizarea activității, organizarea structurilor interne raportat la prioritățile stabilite în activitate și specializarea procurorilor pe anumite categorii de infracțiuni”, mai arată documentul. Cu alte cuvinte, prioritar, din punctul de vedere al lui Kovesi, era investigarea judecătorilor și procurorilor, iar pentru asta, s-au specializat anume anchetatorii din DNA. Mai mult, documentul mai arată că “în măsura competențelor procurorului-șef DNA, procurorii cu funcții de conducere au fost sprijiniți pentru realizarea priorităților, prin punerea la dispoziție a resurselor necesare”. Aceste priorități au vizat, conform actului citat, combaterea unor categorii de infracțiuni cu grad ridicat de incidență și periculozitate socială, pe primul loc fiind menționată combaterea corupției în sistemul judiciar.

 

După ce a “născocit” structura, a “uns-o” pe prietena Mirică la conducerea ei

Atât de important a fost pentru Laura Codruța Kovesi acest Serviciu pentru Combaterea Corupției în Justiție, încât, la sfârșitul anului 2014, și-a numit-o, cu sprijinul celor de la Consiliul Superior al Magistraturii, la conducerea structurii pe una dintre colaboratoarele ei cele mai apropiate.

Acest lucru reiese din cuprinsul Hotărârii nr. 674 din data de 12 noiembrie 2014, a Secției pentru Procurori de la CSM. Aceasta a analizat propunerea făcută de Laura Codruța Kovesi pentru numirea celebrei Florentina Mirică în funcția de procuror-șef al Secției pentru Combaterea Corupției în Justiție din cadrul Secției pentru Combaterea Corupției a Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală.

Conform CSM, postul vizat era vacant, iar Florentina Mirică era deja delegată, tot de Laura Codruța Kovesi, pe funcție. Procurorii din CSM s-au conformat, întocmai și la timp, scriind, în hotărârea pe care au adoptat-o, că “Florentina Mirică a demonstrat că îndeplinește abilitățile necesare unei funcții de conducere”.

Ca atare, cu unanimitate de voturi, Secția de Procurori de la CSM a învestit-o pe Florentina Mirică, pentru un mandat de trei ani, la conducerea acestei structuri-fantomă de Parchet. A urmat un adevărat “Jihad” la adresa judecătorilor care nu se conformau cerințelor procurorilor DNA, mulți magistrați alegându-se cu dosare penale inclusiv pentru soluțiile pe care le-au pronunțat în mai multe dosare.

Acest lucru s-a încheiat la sfârșitul anului trecut, odată cu înființarea, prin lege, a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, ca structură independentă în cadrul Parchetului General, controlată exclusiv de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care, de altfel, numește atât conducerea SIIJ, cât și procurorii cu funcții de execuție, în urma unor concursuri organizate în mod transparent.

 

Organismele internaționale ignoră această realitate

În luna iulie a acestui an, Centrul pentru Resurse Juridice analiza un Raport al GRECO, din anul 2018, în care se cerea abandonarea creării unei secții speciale pentru magistrați. Același lucru se regăsește și în Rapoartele MCV, care conțin concluzii paralele cu realitatea de la București.

“La baza acestei inedite recomandări de abandonare stăteau următoarele argumente”, arată Centrul pentru Resurse Juridice. “Paragraful 33 susține că nu s-au primit informații convingătoare care să sprijine crearea acestei secții, deși în nota de subsol nr.28 se face referire la decizia Curții Constituționale a României prin care aceasta, în cadrul controlului de constituționalitate, conchidea că secția reprezintă o garanție și o protecție a principiului independenței sistemului judiciar, că ar oferi o protecție împotriva presiunilor și abuzurilor decurgând din plângeri penale arbitrare. Același paragraf conține două teze care se anulează reciproc din punct de vedere al unei construcții logice. Astfel, (i) pe de o parte se susține că nu au existat date sau evaluări care să demonstreze existența unei probleme structurale în justiție care să justifice înființarea unei astfel de secții (deși este de notorietate faptul că în cadrul DNA exista un serviciu de investigare a infracțiunilor din justiție), pe de altă parte se susține (ii) că există un număr prea mic de personal pentru soluționarea cazurilor, facându-se referire, de pildă, la faptul că în anul 2017 au fost aproximativ 3.500 de plângeri penale formulate împotriva judecătorilor și procurorilor”, se arată în comunicatul CJR.

Mai departe, “o afirmație extrem de gravă este cea de la paragraful 34: există temeri că această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv pentru a se elimina cauzele tratate de Parchete specializate sau pentru a interfera în cauzele importante/sensibile în cazul în care reclamațiile împotriva unui magistrat au fost depuse incidental în acea cauză, deoarece ar intra automat în competența noii secții. Raportul nu dezleagă misterul acestei temeri existente în societate și nici procesul logico-juridic prin care o astfel de temere se traduce la nivel concret, prin trimiteri exprese la texte de lege atât de periculoase. Nu rezultă, de altfel, nici care este/sunt articolele de lege care pot conduce, indubitabil, la utilizarea abuzivă a noii secții. Drept urmare, se declară apoteotic că această secție trebuie să fie abandonată”, mai susțin cei de la Centrul pentru Resurse Juridice.

 

 

În timp ce SIIJ este înființată prin lege, supusă controlului parlamentar și al CCR, Secția de Combatere a Corupției în Justiție a fost creată de Kovesi, prin ordin discreționar. Nimeni nu a comentat nimic, la vremea respectivă

Acum, fosta șefă a DNA susține, cu tupeu, că niciodată în sistemul judiciar din România nu a existat o structură care să ancheteze magistrați, după calitatea profesiei acestora

 


 



Mai multe titluri din categorie

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Galerie Foto Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora...

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică
Galerie Foto În România se construieşte foarte mult, dar nu tot timpul şi foarte bine. Goana după profit a dezvoltatorilor imobiliari a lăsat o amprentă negativă asupra calităţii construcţiilor. Din păcate, această...
Serviciul de email marketing furnizat de