Sistemul vrea desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Mecanismele europene GRECO și MCV, alimentate de funcționărimea de la București și de ONG-urile prosistem, cer înlăturarea acestei structuri de Parchet. Iar “mama” sistemului, Laura Codruța Kovesi, anchetată pentru infracțiuni grave de către SIIJ, susține că niciodată, în sistemul judiciar, nu a existat o structură care să ancheteze magistrații după calitatea lor profesională. Trei documente, dintre care două publice și unul nepublic, demonstrează că, în urmă cu cinci ani, însăși Kovesi, prin ordin dat în calitate de procuror-șef al DNA, a înființat în subordinea ei o structură care ancheta exact judecătorii și procurorii, după calitatea profesională a acestora, iar la conducerea acestei structuri și-a instalat o persoană mai mult decât apropiată. Iar CSM, Secția de Procurori, nu a avut nimic de obiectat, dând curs, în unanimitate, tuturor cererilor formulate de Kovesi în legătură cu această structură. Rezultatul, peste 3.000 de dosare cu magistrați au fost ținute la sertar, creându-se o temere teribilă în rândul judecătorilor. În final, prin lege, s-a înființat SIIJ, o structură independentă, unde lucrează procurori angajați de CSM, prin concurs. Ei bine, această structură independentă politic și independentă de sistemul subteran din procuratură, trebuie neapărat desființată.
După publicarea a ceea ce unele medii numesc Raportul MCV, fostul procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a dat un interviu, la o publicație apropiată sistemului, în care a susținut, nici mai mult, nici mai puțin, decât că “în DNA nu a existat niciodată o secție de investigare a magistraților.”Niciodată în sistemul judiciar nu a existat o secție pentru anchetarea unei anumite categorii profesionale. A existat un serviciu pentru investigarea faptelor din justiție. Serviciul nu a cercetat doar procurori sau judecători. Au fost cercetați și executori judecătorești, avocați sau chiar persoane fără nicio calitate, dar care spuneau «dă-mi 10 euro că îl cunosc eu pe judecător sau pe procuror și-ți solutionez dosarul», deci trafic de influență. (…) Procurorul-șef al acestui serviciu pentru investigarea faptelor din justiție a fost numit de CSM, în urma unui interviu. Procurorii din acest serviciu investigau doar fapte de corupție comise de magistrați. Celelalte fapte comise de magistrați erau investigate de Curți de Apel sau de ÎCCJ, nu aveam o competență exclusivă pe magistrați”, a afirmat Laura Codruța Kovesi.
Serviciul-fantomă de anchetare a magistraților, înființat de Kovesi personal
Discursul nevinovat al Laurei Codruța Kovesi este contrazis de realitatea documentelor publice oficiale. În luna martie a anului 2016, când ministru al Justiției era tehnocrata Raluca Prună, unul dintre funcționarii de la Comisia Europeană care, conform unor surse, își “bagă coada” prin raportările care ajung, în cele din urmă, în Raportul MCV, o desemna pe Laura Codruța Kovesi pentru a fi numită, pentru un al doilea mandat, în fruntea Direcției Naționale Anticorupție. Deși formală, a avut loc o audiere a lui Kovesi la Secția pentru Procurori de la CSM, dar aceasta a și depus un Raport privind exercitarea mandatului de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Documentul, emis la data de 9 martie 2016, analizează, în măsură succinctă, activitatea pe care Kovesi susține că a desfășurat-o pe perioada deținerii funcției de procuror-șef al DNA, cu accent pe modalitatea de îndeplinire a obiectivelor propuse și aprobate de către Secția de Procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, cu ocazia învestirii în funcție, în luna februarie a anului 2013.
Ei bine, la capitolul privind “Managemetul Operațional”, din acest document, se arată că “măsurile organizatorice au constat, în principal, pe reorganizarea și eficientizarea Direcției Naționale Anticorupție”. Astfel, coform documentului, structura de personal a DNA a fost majorată în primul mandat al lui Kovesi cu 50 de posturi de procurori, cu 50 de posturi de ofițeri și de agenți de poliție judiciară, cu 10 posturi de specialiști, cu 25 de posturi de specialiști antifraudă și cu 35 de posturi de personal economico-administrativ.
Prin ordin era bine, prin lege e rău
Kovesi scrie, negru pe alb, că reorganizarea Direcției Naționale Anticorupție a constat, printre altele, în desființarea Serviciului Teritorial București și a Biroului Teritorial Slobozia, prin absorbirea acestora în Structura Centrală, în desființarea Biroului Teritorial Târgu Jiu și repartizarea personalului la Serviciul Teritorial Craiova, în desființarea Biroului Teritorial Satu Mare și repartizarea personalului la Serviciul Teritorial Oradea (celebra unitate de “elită”, condusă de Ciprian Man – n.red.) și… “înființarea în cadrul Secției de Combatere a Corupției a două noi servicii”.
Aceste două noi servicii se numesc Serviciul de Combatere a Corupției în Justiție și Serviciul de Combatere a Corupției la Nivel Înalt.
Din același document citat, rezultă, fără echivoc, că Serviciul de Combatere a Corupției în Justiție a fost înființat prin Ordinul nr. 10 din 31 ianuarie 2014, emis de Laura Codruța Kovesi, în calitatea ei de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. “Această reorganizare a avut în vedere eficientizarea activității, organizarea structurilor interne raportat la prioritățile stabilite în activitate și specializarea procurorilor pe anumite categorii de infracțiuni”, mai arată documentul. Cu alte cuvinte, prioritar, din punctul de vedere al lui Kovesi, era investigarea judecătorilor și procurorilor, iar pentru asta, s-au specializat anume anchetatorii din DNA. Mai mult, documentul mai arată că “în măsura competențelor procurorului-șef DNA, procurorii cu funcții de conducere au fost sprijiniți pentru realizarea priorităților, prin punerea la dispoziție a resurselor necesare”. Aceste priorități au vizat, conform actului citat, combaterea unor categorii de infracțiuni cu grad ridicat de incidență și periculozitate socială, pe primul loc fiind menționată combaterea corupției în sistemul judiciar.
După ce a “născocit” structura, a “uns-o” pe prietena Mirică la conducerea ei
Atât de important a fost pentru Laura Codruța Kovesi acest Serviciu pentru Combaterea Corupției în Justiție, încât, la sfârșitul anului 2014, și-a numit-o, cu sprijinul celor de la Consiliul Superior al Magistraturii, la conducerea structurii pe una dintre colaboratoarele ei cele mai apropiate.
Acest lucru reiese din cuprinsul Hotărârii nr. 674 din data de 12 noiembrie 2014, a Secției pentru Procurori de la CSM. Aceasta a analizat propunerea făcută de Laura Codruța Kovesi pentru numirea celebrei Florentina Mirică în funcția de procuror-șef al Secției pentru Combaterea Corupției în Justiție din cadrul Secției pentru Combaterea Corupției a Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală.
Conform CSM, postul vizat era vacant, iar Florentina Mirică era deja delegată, tot de Laura Codruța Kovesi, pe funcție. Procurorii din CSM s-au conformat, întocmai și la timp, scriind, în hotărârea pe care au adoptat-o, că “Florentina Mirică a demonstrat că îndeplinește abilitățile necesare unei funcții de conducere”.
Ca atare, cu unanimitate de voturi, Secția de Procurori de la CSM a învestit-o pe Florentina Mirică, pentru un mandat de trei ani, la conducerea acestei structuri-fantomă de Parchet. A urmat un adevărat “Jihad” la adresa judecătorilor care nu se conformau cerințelor procurorilor DNA, mulți magistrați alegându-se cu dosare penale inclusiv pentru soluțiile pe care le-au pronunțat în mai multe dosare.
Acest lucru s-a încheiat la sfârșitul anului trecut, odată cu înființarea, prin lege, a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, ca structură independentă în cadrul Parchetului General, controlată exclusiv de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care, de altfel, numește atât conducerea SIIJ, cât și procurorii cu funcții de execuție, în urma unor concursuri organizate în mod transparent.
Organismele internaționale ignoră această realitate
În luna iulie a acestui an, Centrul pentru Resurse Juridice analiza un Raport al GRECO, din anul 2018, în care se cerea abandonarea creării unei secții speciale pentru magistrați. Același lucru se regăsește și în Rapoartele MCV, care conțin concluzii paralele cu realitatea de la București.
“La baza acestei inedite recomandări de abandonare stăteau următoarele argumente”, arată Centrul pentru Resurse Juridice. “Paragraful 33 susține că nu s-au primit informații convingătoare care să sprijine crearea acestei secții, deși în nota de subsol nr.28 se face referire la decizia Curții Constituționale a României prin care aceasta, în cadrul controlului de constituționalitate, conchidea că secția reprezintă o garanție și o protecție a principiului independenței sistemului judiciar, că ar oferi o protecție împotriva presiunilor și abuzurilor decurgând din plângeri penale arbitrare. Același paragraf conține două teze care se anulează reciproc din punct de vedere al unei construcții logice. Astfel, (i) pe de o parte se susține că nu au existat date sau evaluări care să demonstreze existența unei probleme structurale în justiție care să justifice înființarea unei astfel de secții (deși este de notorietate faptul că în cadrul DNA exista un serviciu de investigare a infracțiunilor din justiție), pe de altă parte se susține (ii) că există un număr prea mic de personal pentru soluționarea cazurilor, facându-se referire, de pildă, la faptul că în anul 2017 au fost aproximativ 3.500 de plângeri penale formulate împotriva judecătorilor și procurorilor”, se arată în comunicatul CJR.
Mai departe, “o afirmație extrem de gravă este cea de la paragraful 34: există temeri că această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv pentru a se elimina cauzele tratate de Parchete specializate sau pentru a interfera în cauzele importante/sensibile în cazul în care reclamațiile împotriva unui magistrat au fost depuse incidental în acea cauză, deoarece ar intra automat în competența noii secții. Raportul nu dezleagă misterul acestei temeri existente în societate și nici procesul logico-juridic prin care o astfel de temere se traduce la nivel concret, prin trimiteri exprese la texte de lege atât de periculoase. Nu rezultă, de altfel, nici care este/sunt articolele de lege care pot conduce, indubitabil, la utilizarea abuzivă a noii secții. Drept urmare, se declară apoteotic că această secție trebuie să fie abandonată”, mai susțin cei de la Centrul pentru Resurse Juridice.
În timp ce SIIJ este înființată prin lege, supusă controlului parlamentar și al CCR, Secția de Combatere a Corupției în Justiție a fost creată de Kovesi, prin ordin discreționar. Nimeni nu a comentat nimic, la vremea respectivă
Acum, fosta șefă a DNA susține, cu tupeu, că niciodată în sistemul judiciar din România nu a existat o structură care să ancheteze magistrați, după calitatea profesiei acestora