Datoriile CFR către furnizorii de energie au ajuns la 486 milioane de euro, iar FMI nu are soluţii pentru această "anomalie". "Nici ei nu pot oferi soluţii pentru această anomalie, nu s-a ajuns la o soluţie", a declarat Silvia Vlăsceanu, directorul general al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, după o discuţie cu delegaţia Fondului. În luna februarie, Jurnalul Naţional a relatat despre faptul că sistemul feroviar românesc achiziţionează energia la un tarif cu 25% mai mare decât restul consumatorilor de pe piaţă. Am încercat să aflăm care sunt motivele pentru care CFR îşi plăteşte facturile la un preţ absolut exorbitant. Pe atunci, nici compania care deţine contractul cu energia, CFR SA, nici cea care îşi plăteşte facturile în contul contractelor încheiate de administratorul infrastructurii, CFR Călători, nu ştiau exact sau nu voiau să explice statutul de "consumator captiv". Cert este că CFR, unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică din ţară, îşi permite să achiziţioneze energia la preţ de lux! Aşa se face că facturile către Electrica ajung la o medie de 0,4815 bani/kW/h. Categoria de lux în care CFR preferă să îşi plătească facturile nu este decât o altă dovadă a răsfăţului şi nesimţirii cu care se gestionează bugetul ţării. Tot pe bani de la buget, CFR ne face şi curăţenie în trenuri. 30 de milioane de lei ne costă vagoanele "curate" ca lacrima! În fiecare an, facturile gigantice ale CFR sunt achitate din buget, mai exact de plătitorii de taxe şi impozite. Mai departe, "atenţia" de care se bucură CFR face cu mult mai uşoară viaţa băieţilor deştepţi din energie! Încrengătura arată în felul următor: CFR SA este compania care răspunde de infrastructură şi deţine contractele pe energia electrică. Mai departe, CFR Marfă sau CFR Călători sunt consumatorii finali, cei care îşi plătesc atât cât consumă în contul contractelor deţinute de CFR SA. Jurnalul Naţional a încercat să afle care este motivul pentru care CFR are statut de "consumator captiv". Cum se face că un sistem feroviar care înoată în datorii îşi permite să consume energie în sistem de lux, un sistem pe care nici o altă companie de stat nu şi-l permite? Nu am primit însă nici o explicaţie. Cert este că CFR SA plăteşte furnizorilor de energie electrică cu 25% mai mult decât orice al contract al consumatorilor normali de pe piaţă. Statulul este clar: CFR nu este consumator eligibil şi plăteşte 0,4815 bani/kW/h. Este un consumator captiv, prins în datorii şi penalităţi.
Mizeria din trenuri, o afacere de milioane
Pentru curăţenia vagoanelor şi mai ales din respect pentru români, CFR Călători a plătit 30 de milioane de lei.
CFR Călători încheie fiecare an cu datorii uriaşe. Orice încercare de reformare se loveşte de interese şi renegocieri. Cert este că, de ani de zile, sistemului feroviar îi este extrem de greu să balanseze veniturile cu cheltuielile. Cum liniile sunt reabilitate şi se circulă cu viteză, sunt achiziţionate şi trenuri noi pe bani de la buget. Toate acestea în ciuda faptului că UE s-a oferit să ne dea vreo 200 de milioane de euro să ne reînoim garniturile. Statul român însă preferă să cheltuiască banul public. Cum curăţenia din trenurile româneşti se face pe bani de la buget, regionalele se întrec în licitaţii. 30 de milioane de lei au avut la dispoziţie regionalele din ţară pentru confortul plătitorului de taxe! Firmele de casă sunt de obicei cele care se îndestulează pentru că românul să călătorească civilizat. La Timişoara, de exemplu, consilierul CFR Călători, Florin Blăgăilă a avut grijă ca, firma soţiei sale, Roger Serv să ia toate contractele de curăţenie în valoare de sute de mii de euro, pe raza Regionalei Timişoara. În cealaltă parte a ţării, la Iaşi, o femeie de 77 de ani a câştigat contracte generoase pentru curăţenia vagoanelor.
Potrivit biroului de presă al CFR Călători, pentru ca românii să circule în condiţii elegante, statul cheltuieşte 30 de milioane de lei. Banii sunt folosiţi astfel pentru cele 1.600 de trenuri, cât are parcul CFR. Pentru anul 2010, 16 milioane de lei au fost alocate salubrizării vagoanelor, iar pentru 2011, an de criză, suma a fost diminuată cu 2 milioane de lei, CFR Călători primind 14 milioane de lei. "Scopul salubrizării este curăţarea şi igienizarea, precum şi menţinerea curăţeniei şi igienei vagoanelor de călători cu asigurarea condiţiilor sanitare necesare pentru transportul publicului călător, cât şi a aspectului estetic al trenurilor în circulaţie. În funcţie de durata de mers şi distanţele parcurse de vagoane precum şi în funcţie de gradul de menţinere a stării de curăţenie în parcurs", explică biroul de presă al CFR Călători.
În 2010 cele 16 milioane de lei au fost împărţite frăţeşte între regionalele CFR Călători. 40% a primit Bucureştiul, iar restul de 60% a fost alocat celorlalte surori din ţară. Spre exemplu, Regionala de Transport Feroviar de Călători Iaşi a primit un procent de 10% din suma de 16 milioane de lei alocată salubrizării vagoanelor pe anul trecut. Aşadar, cu un buget de 1.600.000 lei, regionala de la Iaşi s-a grăbit să îşi rezolve mizeria din trenuri. În luna martie, în numele curăţeniei de primăvară se atribuia primul contract pentru vagoanele din Iaşi. Modalitatea aleasă a fost negociere fără anunţ de participare. Cosmin Company SRL a primit astfel prin atribuire directă peste 100.000 de lei pentru salubrizarea vagoanelor călători şi automotoare în cadrul Reviziei de vagoane Paşcani. Atribuirea directă a fost explicată simplu: "situaţia de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă". Incredibil este că, tot în luna martie, dar de această dată fără urgenţe, Regionala CFR Iaşi atribuia un alt contract de salubrizare al vagoanelor firmei Avigall SRL. Pentru 1.100.000 de lei, firma care a concurat singură şi a câştigat în consecinţă detaşat va trebui să cureţe restul de vagoane de pe raza Regionalei Iaşi. Sfârşitul de an avea să aducă o altă licitaţie pe care de această dată avea să o câştige din nou Cosmin Company SRL. Concurenţa pentru suma de 98.000 de lei a fost acerbă! Potrivit site-ului rolicitaţii.ro contractul de curăţenie a avut un singur ofertant – Cosmin Company SRL. Firma are o poveste interesantă. A fost înfiinţată de Chiaburu Viorel, domiciliat desigur în Iaşi. Iniţial firma avea activităţi legate de producerea de cazane. Chiaburu a părăsit ulterior firma şi a transferat partea de afacere către Chiaburu Maria, domiciliată în Botoşani, născută în 1934. Să înţelegem aşadar că, la o vârstă înaintată, curăţenia devine artă. O artă pe banii statului!
Nesimţirea, şi ea o artă
Reiterând constatarea că de la o vârstă înaintată curăţenia devine artă, ne asumăm şi părţile nasoale, cum ar fi posibilitatea apariţiei senilităţii. Premature la unii, fireşti la alţii. Pesemne şefii CFR-ului încă se ghidează după zicala "găina bătrână face ciorba bună". Trăind cu speranţa că scopul CFR nu este să doteze vagoanele cu bătrânici senile şi gârbovite care trag după ele o găleată de tablă plină cu apă jegoasă, aşa cum se întâmplă la toaletele din gară, spre exemplu, probabil vom muri cu regretul neîmplinirii ceferiste. Până atunci, aducem la cunoştinţa autorităţilor competente mizeria cruntă din trenul accelerat 1822, pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa, cu plecare la ora şase dimineaţa.
Trecând peste întârzierea obligatorie (20 de minnute), primul lucru care te întâmpină la primul pas executat spre interiorul vagonului este mirosul de pişat. Probabil un nou standard european. Compartimentul (oricare) aduce cu o ghenă de gunoi dotată cu scaune. Putem găsi, în ordine: ziare jegoase, sticle aproape goale, recipiente de plastic, mucuri de ţigări, gunoi, flegme pe pereţi, gumă de mestecat pe scaune. Aş dori să reclam faptul că nu sunt mortăciuni. Mirosul există, dar nu e nici un cadavru. Vizibil. De asemenea, ca şi lucru banal, aş mai dori să reclam una bucată ciorditor. Dacă aş fi adormit, probabil că mă trezeam jumătate dezbracat. Sau nu mă mai trezeam deloc. Şi asta mulţumită lipsei totale a vreunui picior de om al legii. Doar ni s-a promis solemn de autorităţi că în fiecare tren va fi cel puţin o echipă de jandarmi/poliţişti care va merge din vagon în vagon să vegheze la posibilele infracţiuni. Să fi fost ultimul lucru pe care ţi l-ai fi dorit pe lumea asta, ca să te poţi duce la strămoşi liniştit şi tot nu s-ar fi întâmplat.
Deci mizerie este din plin, iar mâna cea lungă a legii pare să se fi oprit în mijloacele de transport ale CFR-ului. Sau cel puţin, poliţiştii nu servesc călătoria cu jegul din tren şi prefera alt mod de deplasare. Cum ar fi mijloacele auto de intervenţie. De ce să patruleze prin mizeria ceferistă când pot să oprească trenul în câmp şi să dea o raită în fugă prin vagoane, ţinându-se de nas. Dacă e să pice, pică. Dacă nu, nu.
Şi dacă asta nu era suficient, ruta de întoarcere Constanţa – Bucureşti Nord îţi rezervă altă surpriză. Ne-au înghesuit pe toţi într-un tren cu trei vagoane, ca pe sardele. Stăteau oamenii cu geamantanele în braţe, exact ca pe vremea comunismului. S-a suplimentat cu vreun vagon până la Bucureşti? Nici vorbă. De Paşte, trei vagoane pentru Bucureşti sunt destule. E loc şi pe vagon, să simţi briza-n freză, dacă e ceva. Indienii sau chinezii cum fac? Încă o nesimţire demnă de menţionat: preţul biletului. Instinctiv, ca un internaut ce sunt, m-am uitat pe site-ul CFR-ului, www.cfr.ro – mersul trenurilor de călători, să văd cât mă costă biletul. Bilet întreg, clasa II-a, fără rezervare, 39 de lei. Ţeapă. Biletul la casă e 42 de lei pentru accelerat şi 52,2 lei pentru rapid. De dus, m-am dus cu acceleratul şi m-am întors cu rapidul. De unde diferenţa de preţ? Doamnele de la informaţii CFR au fost mai mult decât drăguţe să-mi rezolve misterul. Diferenţa de preţ o reprezintă tichetul, adică locul. Pe înţelesul tuturor, deşi ai opţiunea de a cumpăra un bilet fără rezervare (loc), nu te poţi bucura de el decât dacă "vine dispoziţie să se circule fără loc". În caz contrar, plăteşti biletul cu loc, chit că nu ai unde să stai. Cazul rutei de mai sus, Constanţa – Bucureşti Nord – tren cu trei vagoane. Însă, aici iar te plezneşte CFR-ul. Din experienţele anterioare, nu ţi se eliberează bilet dacă nu mai sunt locuri. Oricum, dacă tot stai în mizerie, măcar să stai jos, nu? Concluzionând, CFR-ul e un fel de stat în stat, iar mersul cu trenul e o experienţă unică în viaţă, indiferent de câte ori sau unde ti-ai propune să călătoreşti.
Pentru 1.600.000 de lei, cât este bugetul Regionalei CFR Constanţa, orice călător s-ar oferi cu bună inimă. Din păcate, sifonarea banului public este o practică la care CFR Călători nu poate renunţa.