Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ONG-ul a invocat mai multe nereguli juridice privind avizele, care ar fi fost date prin viciu de procedură. În afară de avizul de Mediu, a fost atacat și un aviz dat de Ministerul Culturii care le-ar anula și pe cele date pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Dar ONG-ul s-a bazat, în instanță, pe răspunsuri pe care nu le-a primit, de exemplu, de la Ministerul Culturii, fără să mai verifice documentația care există în dosarul de avizare a proiectului. Insistența ONG-ului de a merge mai departe în procesul cu statul, deși era clar că va pierde, poate fi pusă pe seama luptei continue pentru astfel de cauze, dar acțiunile în instanță afectează valoarea acțiunilor la bursă, pentru că proiectul „Neptun Deep” a fost listat pe burse, de anul trecut.
Fundația Greenpeace trebuie să achite 80.000 de lei cheltuieli de judecată, după ce a pierdut procesul intentat Romgaz, OMV Petrom, Comunei Tuzla și Agenției pentru Protecția Mediului Constanța privind blocarea proiectului „Neptun Deep”.
ONG-ul a acuzat Agenția de Protecție a Mediului Constanța că a emis avizul de mediu fără a respecta complet procedurile necesare și a înaintat instanțelor de judecată cererea de suspendare a Acordului de mediu nr. 14/28.06.2024 pentru proiectul strategic de securitate energetică al țării noastre.
Tribunalul București a respins, luni, acțiunea prin care Greenpeace a cerut suspendarea proiectului, pe fond, constatând că viciul de procedură invocat de reclamant nu a existat. Greenpeace va face recurs. Reprezentanții ONG-ului au declarat, după decizia instanței, că judecătorii au respins acțiunea fără a ține cont de avizul de mediu.
Atac și la Ministerul Culturii
Istoricul acestui atac la „Neptun Deep” are și alte elemente la fel de „șubrede” și inexplicabile, având în vedere faptul că documentele invocate de ONG ca fiind lovite de nulitate din cauza nerespectării procedurilor prevăzute de lege au, de fapt, toată documentația necesară la bază.
La scurt timp după ce a deschis procesul pentru avizul de mediu, Greenpeace a mai încercat să blocheze proiectul în instanță, dând în judecată și Ministerul Culturii. ONG-ul a invocat existența unui sit arheologic de o valoare inestimabilă în adâncurile Mării Negre, însă acțiunea a fost doar pentru că avizul s-ar fi dat fără a se cere declasarea prealabilă a zonei respective din lista siturilor arheologice subacvatice – adică pentru alt viciu de procedură.
Documentele se află la Direcția de Cultură Constanța, însă ONG-ul nici măcar nu a făcut o minimă investigație înainte de a depune cererea de chemare în judecată. Greenpeace a solicitat instanţei de judecată suspendarea şi anularea ordinului prin care situl arheologic subacvatic pe care se construiește proiectul „Neptun Deep” (CT-I-s-A-02561), situat în Platforma continentală a Mării Negre, îşi pierde statutul de monument istoric, după ce, inițial, acționase în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Ministerul Mediului, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, pentru a bloca proiectul „Neptun Deep”.
În legătură cu avizul de la Ministerul Culturii, Greenpeace a specificat că avizul ar fi fost dat fără a se face investigațiile prealabile în zona unde vor fi făcute foraje. Acuzațiile au avut la bază doar faptul că Ministerul Culturii nu a dat pentru ONG un răspuns. Documentele respective existau la Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, iar Jurnalul a dezvăluit acest lucru.
Contradicție cu faptele care se pot dovedi
Pentru a înțelege pe ce se bazează Greenpeace atunci când acuză Ministerul Culturii, am cerut explicații de la Direcția Județeană pentru Cultură Constanța – instituția care s-a ocupat direct de toată documentația necesară pentru avizarea proiectului.
„Noi ne-am ocupat de dosarul de declasare parțială din situl arheologic a acelei porțiuni care era destinată acestui proiect, conform unui ordin de ministru care a fost publicat în Monitorul Oficial, cu foarte multe detalii, coordonate și diagnosticul arheologic. Acolo sunt date toate detaliile. La diagnosticul arheologic se poate observa că s-au descoperit trei epave ale căror zone de protecție au fost excluse din suprafața care a fost declasată. Ordinul nr. 3089 din 9.06.2023 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 179 din 5 martie 2024, Partea I, împreună cu Anexa 1. Trebuie doar să citească Monitorul Oficial și vor găsi toate detaliile din raportul arheologic aprobat de Institutul Național de Arheologie. Oricine poate să vadă. Costă foarte mult aceste investigații din adâncurile mării, iar în cazul suprafeței concesionate pentru Neptun Deep s-a realizat diagnostic arheologic cu navă specială, cu sonar, cu scanare, cu scufundări în mai multe locuri, pentru cercetare”, au explicat reprezentanții Direcției, pentru Jurnalul.
Însă Greenpeace susține că niciun aviz nu a fost dat corect. „Modul în care s-au eliberat şi se eliberează avizele pentru exploatarea gazelor fosile din perimetrul Neptun Deep, adică pe repede înainte şi fără respectarea prevederilor legale, ne arată că instituţiile statului, de la un capăt la celălalt, sunt captive unui grup de interese bine instrumentat”, explica Vlad Cătună, coordonator campanii Climă şi Energie, Greenpeace România.
Acțiunile la bursă, influențate de procese
În aceeași perioadă, proiectul „Neptun Deep” a fost listat la bursă, pe 19 noiembrie 2024. Pentru Bursa de Valori București, tranzacția a fost intermediată de un consorțiu de bănci format din BT Capital Partners, Citi, Erste Group, JP Morgan, Raiffeisen Bank International și UniCredit Bank, iar
6 din cele 7 fonduri de pensii private Pilon II au cumpărat obligaţiuni Romgaz în valoare de 413 milioane de lei, în numele a 8 milioane de salariaţi, imediat după listare.
Acțiunile cresc sau scad, în funcție de evoluția proiectului. Fiecare știre despre eventuala blocare a proiectului „Neptun Deep” scade valoarea acțiunilor la bursă, așa cum deciziile instanțelor în defavoarea Greenpeace le cresc valoarea.
Astfel, o eventuală blocare a proiectului, prin decizie de instanță, nu afectează doar statul român care ar pierde șansa de a extrage gazul din Marea Neagră, ci ar putea crea pierderi foarte mari pe burse, pentru cei care au investit în acest proiect.
Citește pe Antena3.ro
