Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La finalul lunii ianuarie, aceasta a aprobat documentația de atribuire în vederea achiziționării, prin licitație, a unui sistem de localizare GPS, care ar fi urmat să fie montat pe mașinile celor vizați de dosare ale PÎCCJ sau DNA, în vederea „punerii în executare a unor mandate de supraveghere tehnică”. Și nu este vorba despre orice fel de sisteme de localizare, ci de unele dotate cu monitorizare prin internet. Rezultatul operațiunii s-a dovedit a fi un eșec, asta deoarece nici Gabriela Scutea nu a mai primit un al doilea mandat, nici sistemul de filaj nu a mai fost achiziționat, procedura fiind anulată pe motiv că niciun furnizor nu a fost interesat să depună oferte.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat, în ultimele zile de mandat ale Gabrielei Scutea, mai exact în 27 ianuarie 2023, un anunț pe SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice), prin care își făcea cunoscută intenția de a organiza o achiziție publică, prin licitație deschisă, pentru un sistem de localizarea GPS, cu monitorizare prin internet, achiziție parte a programului „Combaterea criminalității și a corupției”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021.
Obiectivul acestei achiziții este „creșterea capacității Ministerului Public de a combate criminalitatea și corupția, contribuind, în acest sens, la întărirea statului de drept și a sistemului judiciar în ansamblul său”.
Conform anunțului citat, furnizarea acestor echipamente tehnice „contribuie la desfășurarea cu celeritate și în condiții optime a activităților de urmărire penală”, iar, prin achiziția anunțată, Parchetul General urma „să contribuie la îmbunătățirea capacității de cercetare criminalistică și a activităților de supraveghere tehnică prevăzute de articolul 142 alineat 1 Cod procedură penală”.
Afacerea, acoperită prin două articole din Codul de procedură penală
Din același anunț, mai aflăm că „aceste activități de supraveghere tehnică vor fi specificate expres în mandatele de supraveghere tehnică și se desfășoară în scopul obținerii probelor necesare dovedirii existenței sau inexistenței infracțiunii, identificării persoanelor care au săvârșit-o și cunoașterii împrejurărilor necesare pentru o justă soluționare a cauzei, prin aplicarea procedeelor prevăzute de articolul 138 Cod procedură penală”.
La articolul 142 alineat 1 Cpp se prevede că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori ai altor organe specializate ale statului”. Iar, la articolul 138, Codul de procedură penală definește metodele speciale de supraveghere, printre care regăsim și „localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice”. Prin această localizare sau urmărire se înțelege „folosirea unor dispozitive care determină locul în care se află persoana sau obiectul la care sunt atașate”.
Ar fi ajutat la identificarea „momentului săvârșirii infracțiunilor”
Sub acoperirea acestor texte legale, Gabriela Scutea aproba, la data de 17 ianuarie 2023, Caietul de Sarcini cu privire la această achiziție, document care motivează că, în prezent, Serviciul Tehnic nu deține astfel de echipamente, iar sistemul de localizare GPS cu monitorizare prin internet și componentele funcționale ale acestuia „vor suplimenta capacitatea de cercetare criminalistică în mod direct”.
În același document, se mai precizează că prin folosirea acestor dispozitive în cursul urmăririi penale, „investigatorul are posibilitatea să colecteze informații importante cu privire la locația exactă a unei persoane sau a unui obiect, la locul și momentul comiterii unei infracțiuni, la participanții la fapta socialmente periculoasă, la tipare comportamentale și la posibilitatea de intervenție în situațiile în care se impune.
Cinci GPS-uri, două servere, softuri și dispozitive de comunicații GSM
Toate echipamentele cerute au fost estimate de PÎCCj la 108.176,38 de lei fără TVA și se înscriu în patru categorii. Prima se referă la cinci sisteme de localizare a vehiculelor prin GPS, monitorizate prin internet. Aceste dispozitive au un tip de prindere magnetică și sunt dotate cu transmisie minimum 3G, cu dimensiunile de 120X60X25 milimetri, cu greutatea maximă de 200 de grame. Durata medie detectabilă doar în mișcare este de două ore pe zi, timp de minimum 45 de zile, iar transmiterea poziției se face timp de 24 de ore. La acestea se adaugă două servere pentru localizarea autovehiculelor prin GPS, un pachet software dedicat pentru localizarea balizelor montabile pe autoturisme și dispozitive de comunicații GSM.
Predoiu n-a mai fost interesat să-i prelungească mandatul. Nicio firmă nu a mai fost interesată de acest contract
Lansarea licitației a avut loc, așa cum am arătat mai sus, pe ultima sută de metri a mandatului Gabrielei Scutea la șefia Parchetului General. Între timp, însă, candidatura sa pentru încă trei ani a fost respinsă de către ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, în prezent, Gabriela Scutea nemaideținând nicio funcție de conducere în Ministerul Public. Secția de Procurori de la CSM a dispus, în data de 14 martie 2023, continuarea de către aceasta a activității de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
De altfel, nici la șefia celeilalte instituții care ar fi urmat să beneficieze de aceste echipamente – Direcția Națională Anticorupție – nu se mai află același șef. Și candidatura lui Crin Bologa a fost respinsă, iar acesta din urmă a ieșit la pensie specială.
La data de 6 martie 2023, Parchetul General a notificat SEAP că procedura de achiziție demarată de Gabriela Scutea „a fost anulată automat, deoarece la data limită de depunere a ofertelor nu au existat ofertanți interesați”.
