Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate, alese pe criterii politice. Unul dintre greii ministerului este Liliana Anghel, numită, în decembrie, temporar, în funcția de secretar general a ministerului, pentru o perioadă de 6 luni, care ocupă însă și la acest moment această demnitate. Agenția Națională de Integritate a fost sesizată, recent, cu privire la o posibilă stare de incompatibilitate în care s-ar afla Liliana Anghel, întrucât a deținut, timp de trei luni, și funcția de acționar, dar și de administrator, la o societate care se ocupă cu fondurile europene. Interesant este și faptul că Boloș însuși a fost găsit, în 2014, în stare de incompatibilitate de către ANI, în trei dosare diferite, întrucât a ocupat, simultan, funcții la stat.
Presa centrală nota, la începutul lunii august, că Liliana Anghel a fost numită, în 11 decembrie 2019, prin decizie a prim-ministrului Ludovic Orban, secretar general al Ministerului Fondurilor Europene, primind, prin delegare, și atribuții de coordonare a Direcției Generale Asistență tehnică Programe Europene, a Direcției Generale Programe Europene Competitivitate, a Direcției Generale Achiziții Publice, a Direcției de Cooperare Europeană și Internațională, a Direcției Coordonare SMIS și IT, a Serviciului Unitatea de Control Financiar Preventiv Propriu, precum și a domeniilor privind programarea, managementul, monitorizarea și controlul utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate de Uniunea Europeană pentru Programul Operațional „Asistență Tehnică 2007-2013 și 2014-2020”, a Programului Operațional „Competitivitate” și a Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”.
Aceleași surse precizează că, recent, Agenția Națională de Integritate a fost sesizată cu o posibilă stare de incompatibilitate a secretarului general al Ministerului Fondurilor Europene, Liliana Anghel, pentru că acesta din urmă a deținut, timp de trei luni, atât funcția de demnitate publică respectivă, cât și funcția de administrator al unei companii care activează în același domeniu al fondurilor europene.
S-a depășit termenul de 15 zile, prevăzut de Codul Administrativ
Astfel, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în data de 13 februarie 2009, Liliana Anghel, împreună cu soțul ei, preotul Marian Anghel, au înființat compania LMT Consulting and Training SRL, care se ocupă cu activități de consultanță pentru afaceri și management, derulând, în toți acești ani, inclusiv activități de consultanță în domeniul fondurilor europene. La momentul fondării companiei, Liliana Anghel deținea 95% din capitalul social, iar soțul, doar 5 procente, însă ambii dețineau și calitatea de administrator.
Pe data de 11 februarie 2020, la mai bine de două luni de la numirea sa în funcția de secretar general al Ministerului Fondurilor Europene, are loc o nouă adunare a asociaților companiei Lilianei Anghel, prilej cu care soții Anghel decid cooptarea în structura acționariatului SC LMT Consulting and Training SRL a fiului lor, Tudor George Anghel, căruia îi cesionează, în total, 50 la sută din capitalul social. Atât Liliana Anghel, cât și Marian Anghel se autorevocă din funcțiile de administrator, în favoarea aceluiași fiu. Opt zile mai târziu, în data de 20 februarie 2020, Liliana și Marian Anghel decid să-i cesioneze fiului lor toate părțile sociale deținute în cadrul SC LMT Consulting and Training SRL, astfel încât acesta din urmă a devenit unic asociat și administrator pentru un mandat de zece ani. Totodată, are loc și o completare a domeniului de activitate al companiei, în sensul că se adaugă activitatea de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice, precum și coafura și activitățile de înfrumusețare.
În aceste condiții, se poate observa că Liliana Anghel a exercitat, în perioada 11 decembrie 2019 - februarie 2020, calitatea de administrator în sectorul privat în același domeniu de activitate în care își exercita atribuțiile ca înalt funcționar public, deși, potrivit Codului Administrativ, avea obligația să renunțe la una dintre cele două calități în termen de 15 zile de la începerea stării de incompatibilitate.
Funcții guvernamentale, indiferent de culoarea politică
Liliana Anghel nu este la prima sa funcție în instituțiile guvernamentale ale statului român. Jurnalul a studiat declarațiile de avere ale acesteia, din ultimii ani, descoperind faptul că, în 4 mai 2012, aceasta a fost eliberată din funcția de consilier la Ministerul Muncii. Era perioada Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, iar ministerul era condus, la acel moment, de PDL-ista Claudia Boghicevici, surse politice precizând că Liliana Anghel i-a fost acesteia o colaboratoare fidelă. În prezent, Claudia Boghicevici lucrează la Curtea de Conturi a României.
O altă declarație de avere, de data aceasta completată la 17 august 2016, arată că Liliana Anghel devenea consilier în cadrul Cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș.
Iar aceste documente dezvăluie și alte informații interesante. Spre exemplu, în 2016, la capitolul venituri încasate, în ultimul an fiscal, Liliana Anghel menționa salarii încasate de la compania LMT Consulting and Training SRL, pe care o patrona, dar și de la SC Amber Business Consulting România. În paralel, a încasat, în baza unui contract de servicii, suma de 42.000 de euro de la Ove Arup & Partners International LTD, concern britanic a cărui subsidiară românească s-a înscris la licitația pentru întocmirea studiului de fezabilitate necesar construirii Centrului de Conferințe și Spectacole din Sibiu.
În ultima declarație de avere depusă de Liliana Anghel în calitatea de de secretar general al Ministerului Fondurilor Europene, aceasta menționa, pe lângă salariul de la instituția publică, și venituri încasate de la Comisia Europeană, în calitate de consultant, în cuantum de 4.950 de euro.
Asemănări stranii între situația secretarului general și cea a ministrului
Așa cum arătam mai sus, soțul Lilianei Anghel, Marian Anghel, alături de care a deținut, până în luna februarie a acestui an, compania LMT Consulting and Training SRL, este preot și angajat la Protoieria 1, din Capitală. Coincidența face ca și ministrul actual al Fondurilor Europene, Marcel Ioan Boloș, să fi fost, până în anul 2013, preot misionar, calitate la care a renunțat când a devenit director pentru aplicarea Programului Operațional Sectorial în cadrul Ministerului Transporturilor. Iar Boloș a fost preluat, ca și subalterna sa Liliana Anghel, de către Guvernul Tehnocrat și numit, în 2015, ca secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.
Iar coincidențele nu se opresc aici. În 2014, Agenția Națională de Integritate (ANI) emite un raport prin care anunță că Ioan Marcel Boloș a fost găsit incompatibil, la momentul în care asigura funcția de secretar general al Ministerului Transporturilor – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transporturi, ca urmare a exercitării simultane a mai multor funcții de demnitate publică.
Potrivit ANI, în perioada 9 mai 2011 – 6 iunie 2012, Ioan Marcel Boloș a fost director executiv al Direcției Management de Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Municipiului Oradea, dar și secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus, atunci, de Elena Udrea.
Mai departe, în perioada 1 ianuarie 2013 – 1 ianuarie 2014, Boloș a ocupat funcția de director executiv la Primăria Municipiului Oradea și cea de director general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor. De asemenea, ANI a mai constatat că, în perioada 7 octombrie 2013 – 5 decembrie 2014, același Ioan Marcel Boloș a deținut simultan funcțiile de director în Ministerul Transporturilor și de direcror general în cadrul Institutului Regional Pentru Cercetarea Educației și Transfer Tehnologic.
Liliana Anghel, secondată de „coafeza” Cecilia Văduva
În 18 mai 2020, Guvernul o numește în funcția de secretar general adjunct al Ministerului Fondurilor Europene pe Cecilia Văduva, aceasta din urmă devenind adjuncta Lilianei Anghel. Presa a devoalat, la acel moment, că Văduva este „coafeză”, întrucât este proprietara salonului de frumusețe „Celia”, din Râmnicu Vâlcea, parte a firmei Cicerova SRL, entitate care se ocupă cu cursuri de formare profesională pentru frizeri, pentru lucrători în creșterea animalelor, manager de proiect, operator introducere date, mecanic auto sau cosmetician.
La momentul numirii, Cecilia Văduva ocupa funcția de consilier județean PNL, iar conform CV-ului, a activat în domeniul formării profesionale a adulților, în cadrul SC Cicerova SRL, a oferit consultanță în domeniul fondurilor europene, la SC Marking Art SRL, societate care se ocupă, de asemenea, cu activități de coafură și de înfrumusețare, a lucrat ca formator în cadrul Asociației Euroadult Education, dar și consilier superior la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă. Conform „Q-Magazine”, SC Making Art SRL, firma pentru care ar fi oferit consultanţă în fonduri europene are sediu la aceeași adresă cu SC Cicerova SRL, adică str. Henri Coandă 9, Râmnicu Vâlcea. Mai mult, acţionarul acesteia este Roxana Georgiana Văduva, fiica Ceciliei Văduva. Societatea, specializată în coafură şi alte activități de înfrumusețare, a aplicat la programul IMM INVEST şi a fost acceptată, iar documentația a fost trimisă la bancă, mai notează jurnaliștii.
Avertismentul fostului comisar european Corina Crețu
Acestea sunt cele două specialiste care vor gestiona, practic, fondurile europene puse la dispoziția României. Fostul comisar european Corina Crețu nota, într-o postare pe contul său de socializare, că România a obținut, de fapt, în urma „negocierilor” purtate de președintele Klaus Iohannis, cu 5 miliarde de euro mai puțin pentru politica de coeziune. „În legătură cu controversele privind Bugetul UE adoptat de Consiliul European la Bruxelles, doresc să îmi exprim încă o dată dezamăgirea față de alocația obținută de România pentru politica de coeziune. Concret: am pornit de la 31 miliarde euro (sumă pe care am negociat-o în 2018 în calitate de comisar european pentru Politică Regională) și am ajuns la 26 miliarde euro. Deci România a pierdut aproape 5 miliarde euro pentru politica de coeziune! Așa cum știți, ca urmare a eforturilor pe care le-am depus în 2018, Comisia Europeană a hotărât ca, în stabilirea Bugetului UE pentru 2021-2027 (Cadrul Financiar Multianual), să țină cont de așa-zisa «metodă Berlin», care calculează sumele ce revin fiecărei țări în baza Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Această formulă a făcut ca în proiectul propus de Comisia Juncker României să i se acorde o sumă cu 8% mai mare pentru perioada 2021-2027 față de Bugetul obținut pentru perioada 2014-2020”.
„Însă, ca urmare a Consiliului European, România aproape că s-a întors la situația sa din perioada 2014-2020 (când aveam alocate aproximativ 24 miliarde euro). Păcat că nu sunt explicate lucrurile cu cifre și că se preferă, de dragul unor voturi, cosmetizarea realității. Până la urmă, românii nu câștigă nimic dacă le este ascuns adevărul”, a adăugat fostul comisar european.