Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Operațiunea, finanțată din PNRR, costă 200 de milioane de euro, bani nerambursabili, la care se adaugă TVA, pe care o va acoperi statul român, de la buget. Cartea de identitate electronică își propune să atribuie utilizatorilor o „identitate digitală”, fără de care nu ar mai putea, după 2026, să călătorească în statele membre UE, nu vor mai putea interacționa cu sistemele informatice ale administrației publice și care vor conține, în mod obligatoriu, amprentele papilare ale posesorului.
Ordinul ministrului Afacerilor Interne și al vicepremierului în discuție poartă numărul 160, a fost emis la data de 3 octombrie 2023 și se referă la aprobarea Ghidului specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile aferente PNRR, în cadrul apelului necompetitiv de proiecte „Cid PNRR/2003 – Componenta 7 – Transformarea Digitală, Intervenția 8 – Cartea de identitate electronică și semnătura digitală calificată”.
Documentul este semnat, în locul lui Cătălin Predoiu, de către secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, celebrul Bogdan Despescu.
În anexa acestui ordin, regăsim, publicată în Monitorul Oficial al României, anexa acestui act administrativ, în care se precizează că Ghidul aprobat reprezintă un „îndrumar pentru accesarea fondurilor europene”. Componenta 7, în baza căreia se cere această finanțare, se referă la transformarea digitală a PNRR, care „abordează provocările în materie de digitalizare legate de administrația publică, cum ar fi fragmentarea, interoperabilitatea ca obstacol major în calea obținerii autorizațiilor de construire necesare pentru construirea de rețele, competențele digitale de bază și avansate reduse, dar și expunerea la riscuri cibernetice”.
UE suportă proiectul, Guvernul suportă TVA-ul
Intervenția 8 a acestei componente 7, respectiv „cartea de identitate electronică și semnătura digitală calificată” are, potrivit ghidului citat, obiectivul de a „sprijini tranziția și adaptarea cărții de identitate electronice de către cetățenii români. Investiția este esențială pentru favorizarea interacțiunii digitale dintre entitățile publice sau private și cetățeni.
În acest ordin se precizează că noua carte de identitate electronică va toca două certificate digitate Primul este un certificat care va permite autentificarea pentru utilizarea serviciilor online ale administrației publice, iar al doilea este un certificat digital operațional pentru semnătură electronică calificată eliberată de furnizorii de servicii de certificare calificată.
Implementarea acestei investiții trebuie să fie finalizată până la data de 30 iunie 2025, iar investiția are o alocare financiară nerambursabilă de 200 de milioane de euro. Calendarul apelului de proiecte arată că lansarea apelului a avut loc în luna septembrie a acestui an, depunerea proiectului trebuie făcută în cursul acestei luni, evaluarea și confirmarea se va produce între octombrie și decembrie 2023, iar implementarea se va face în intervalul decembrie 2023 – iunie 2023. Suma alocată, de 200 de milioane de euro, este fără TVA, valoarea TVA urmând să fie suportată de la bugetul de stat.
8,5 milioane de posesori, până în vara anului 2026
Ținta acestui proiect este de 4,5 milioane de cetățeni, pentru care urmează să fie eliberate cărți de identitate electronice în trimestrul al patrulea al anului 2023, însă ținta finală se referă la 8,5 milioane de cetățeni, plecând de la nivelul de referință de 4,5 milioane de cetățeni, pentru care se eliberează cartea de identitate electronică, în trimestrul al doilea al anului 2026.
Conform sursei citate, una dintre cele două componente digitale ale cărții de identitate electronice va fi obligatoriu. Vorbim despre certificatul aferent semnăturii electronice avansate, care va fi înregistrată pe toate cărțile de identitate electronice valabile în România. Al doilea certificat este opțional și este destinat semnăturii electronice calificate și care va fi eliberat de către furnizorii de servicii de certificare calificată (naționali sau străini), valabil și pentru serviciile terților, atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriul Uniunii Europene.
Mai mult, potrivit variantei extinse a PNRR, grupul țintă vizat de acest proiect este reprezentat de Ministerul Afacerilor Interne, de Compania Națională „Imprimeria Națională” și de... populația României.
Conform proiectului, la sfârșitul perioadei de implementare a PNRR, respectiv în trimestrul al doilea al anului 2026, „se preconizează a fi eliberate 8,5 milioane de cărți de identitate electronice”. „În acest sens, sunt eligibile activitățile necesare pentru emiterea și punerea în circulație a cărții de identitate electronice, astfel cum sunt stabilite prin OG 69.2022 privind regimul juridic al cărții electronice de identitate, OG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și în conformitate cu OG 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate”, se mai arată în anexa acestui ordin.
Fără acest tip de identitate, nu se va mai putea călători în UE
De precizat este că articolul 13 al Ordonanței Guvernului 12/2023, la care se face referire în Ghidul citat mai sus, cartea electronică de identitate, aflată în termen de valabilitate, constituie document de călătorie în statele membre ale UE, precum și în statele terțe care recunosc acest termen de călătorie. Restul cărților obișnuite de identitate, însă, emise până la data de 31 decembrie 2023, aflate în termen de valabilitate, mai pot constitui, potrivit acestei ordonanțe, documente de călătorie în statele membre ale UE sau în statele terțe care recunosc aceste documente de călătorie.
Se mai precizează în actul normativ citat că această carte de identitate electronică va permite titularului utilizarea semnăturii electronice, precum și autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor publice sau ale persoanelor juridice de drept privat.
Prin crearea setului de date în vederea autentificării în sistemele informatice ale instituțiilor publice sau ale persoanelor juridice de drept privat, titularului cărții electronice de identitate i se atribuie identitatea electronică, aceasta fiind utilizată pentru accesarea serviciilor publice sau private electronice”, se arată în această ordonanță.
Lucrurile merg și mai departe. „Cartea de identitate electronică se eliberează cu termen de valabilitate de 1 an, atunci când preluarea amprentelor digitale nu este posibilă, temporar, de la niciun deget”, se arată în articolul 12, alineatul 2 indice 1, din OH 12/2013. Mai mult, „cartea de identitate electronică se eliberează fără înscrierea imaginii impresiunilor papilare doar atunci când preluarea acestora este fizic imposibil de a fi realizată”.
