Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe instituții de aplicare sau de veghere asupra respectării legii, au cunoscut o întețire, culminând cu apelul făcut, săptămâna trecută, de premierul Ludovic Orban, către cetățeni de a nu respecta deciziile Curții Constituționale.
Același premier se arăta, în urmă cu două săptămâni, nemulțumit de faptul că o instanță de judecată a suspendat, prin hotărâre, un act al Guvernului, inițiat de Ministerul Finanțelor, prin care s-a urmărit desființarea Direcției Generale Juridice, entitate aflată în litigiu cu părinții ministrului de resort. Această avalanșă de atacuri la adresa justiției, venită dinspre guvern, a demarat, chiar la debutul crizei sanitare, printr-o decizie prin care Executivuul a încălcat chiar rezultatul Referendumului pe Justiție, din 26 mai 2019, modificând și adăugând la Codul Penal prin Ordonanță de Urgență. Lucru care a determinat mai mulți parlamentari ca, săptămâna aceasta, să depună în Senat și în Camera Deputaților o propunere legislativă de obligare, prin lege, a respectării rezultatelor consultării populare de anul trecut, în sensul ca doar Parlamentul să poată opera modificări în domeniul justiției.
Este vorba despre o inițiativă legislativă a Grupării Umaniste, proaspăt înființată în Patlament, formată din senatori și deputați ai Partidului Puterii Umaniste (Social-Liberal), demers adus la cunoștința ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, prin intermediul unei scrisori deschise semnate de președintele executiv al umaniștilor, avocatul Daniel Ionașcu. Conform acestui document, în data de 26 mai 2019, la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis, națiunea română a decis, prin referendum, interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, al pedepselor și al organizării judiciare. Ulterior, rezultatul referendumului a fost validat de Curtea Constituțională.
„Așadar, în acest moment, există o decizie constituțională a națiunii române, conform căreia funcționarea justiției poate fi modificată exclusiv de Puterea Legislativă, cu respectarea tuturor garanțiilor pe care le oferă procedurile parlamentare. Din păcate, la peste un an de la validarea referendumului și după alte noi demersuri normative la justiție, care nu respectă întru totul hotărârea liber exprimată a națiunii române, considerăm că este necesar să consacrăm, prin lege, aplicarea principiului asumat prin referendum și în regulile statului de drept, anume că doar Parlamentul poate legifera în domeniul justiției”, subliniază avocatul Daniel Ionașcu. În acest sens, liderul umanist arată că parlamentarii Grupării Umaniste din Senat și din Camera Deputaților au decis să depună, chiar astăzi, o propunere legislativă pentru respectarea voinței națiunii române, cu ajutorul căreia să se consacre expres în legislație decizia referendumului din data de 26 mai 2019.
Demersul electoral al președintelui Iohannis, încălcat de Guvern la câteva zile după reînvestire
În plină stare de urgență, Jurnalul a atras atenția, după ce a consultat mai mulți specialiști în drept penal și constituțional, asupra faptului că Guvernul condus de Ludovic Orban a încălcat flagrant rezultatele referendumului organizat, anul trecut, de președintele Iohannis și susținut, în campania electorală, chiar de Partidul Național Liberal.
Concret, în noaptea de 18 spre 19 martie 2020, la doar câteva zile după ce a fost reînvestit, Cabinetul Orban a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care se modifică două articole din Codul Penal, legiferând, astfel, în mod neconstituțional, în domeniul infracțiunilor și al pedepselor, contrar voinței exprimate de popor, prin vot, la referendumul din 26 mai 2019. Astfel, prin OUG, Executivul a modificat articolul din Codul Penal referitor la infracțiunea de fals în declarații, dar și articolul care incriminează fapta de zădărnicire a combaterii bolilor, prin înăsprirea categoriilor de pedepse pentru fiecare subcapitol referitor la cele două fapte.
Citește pe Antena3.ro
Acest lucru s-a făcut cu ignorarea totală a faptului că, în data de 26 mai 2019, la nivel de cutumă, dar, mai ales, din data de 27 iunie 2019, din punct de vedere juridic și constituțional, Executivului îi este interzis să mai adopte Ordonanțe de Urgență care țin de aceste domenii, singura autoritate a statului român învestită cu astfel de atribuții rămânând Parlamentul României. Mai exact, a doua întrebare adresată de președintele României românilor convocați la referendum avea următorul conținut: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”. Conform Autorității Electorale Permanente, care a validat, din punct de vedere electoral, acest referendum, la această întrebare au răspuns cu “DA” 6.477.865 de cetățeni cu drept de vot. Pe 27 iunie 2019, Curtea Constituțională a validat referendumul organizat, precum și răspunsurile la întrebări, moment de la care orice modificare legislativă care vizează domeniile atinse de acest referendum pot fi operate numai de Parlament și niciodată de Guvern, prin Ordonanță de Urgență.
Ministrul Justiției, notificat public de inițiativa parlamentară a umaniștilor
Culmea este că, în ciuda existenței unei decizii de validare a CCR, după emiterea acestei Ordonanțe de Urgență, nici măcar Parlamentul nu a sesizat încălcarea voinței liber exprimate a populației, prin referendum, adoptând o lege de aprobare, cu amendamente, a acestui act normativ. Reamintim faptul că, recent, Curtea Constituțională, sesizată fiind de către PNL cu privire la neconstituționalitatea legii de aprobare, cu modificări, a unei OUG, prin care Guvernul a dorit să prelungească mandatele aleșilor locali, precum și data alegerilor locale, a decis că legea în cauză este neconstituțională, deoarece viza o ordonanță de urgență neconstituțională, la rândul ei. Atunci, CCR atrăgea atenția Parlamentului că trebuia să emită o lege de respingere, întrucât doar Parlamentul are competența constituțională de a prelungi, prin lege organică, mandatele aleșilor locali.
Demersul Grupării Umaniste de transpunere în legislație a rezultatelor referendumului din 26 mai 2019 vine după ce, anul trecut, partidele, cu excepția ALDE și PSD, au semnat cu Klaus Iohannis un acord în acest sens. Acord care, până în acest moment, nu doar că nu a fost pus în aplicare, dar care, așa cum am arătat mai sus, nu a fost respectat nici de Guvernul PNL, asumat de președintele României.
În scrisoarea deschisă, adresată ministrului Cătălin Predoiu, avocatul Daniel Ionașcu arată că „în acest context, cu ocazia Zilei Justiției, care marchează rolul și importanța puterii judecătorești, ale partenerilor justiției, ale tuturor oamenilor legii, în încercarea de consolidare a statului de drept – și în virtutea înaltei responsabilități pe care o exercitați – am considerat necesar să vă comunicăm public demersul nostru și să ne exprimăm convingerea că Ministerul Justiței și reprezentanții întregului Executiv vor susține adoptarea propunerii legislative care aplică decizia cetățenilor români exprimată la referendumul inițiat de președintele României, domnul Klaus Iohannis”.
Valer Dorneanu: Niciun premier nu-și permite asa ceva în Europa
Este greu de anticipat cum va primi Guvernul Orban o astfel de propunere, mai ales în contextul în care, de la debutul stării de alertă, dar și în perioada stării de urgență, premierul a avut o serie de ieșiri virulente la adresa atât a Avocatului Poporului, cât și la adresa Curții Constituționale. Începând cu declararea neconstituționalității Ordonanței prin care au fost impuse amenzile uriașe pentru încălcarea ordonanțelor militare, dar și a „trântirii” în serie a mai multor acte normative și culminând cu stabilirea ca ilegală a dispunerii carantinării persoanelor asimptomatice, cu forța, prin ordin al ministrului Sănătății, CCR s-a aflat permanent sub tirul prim-ministrului.
La sfârșitul săptămânii trecute, Ludovic Orban a făcut un apel halucinant către cetățenii României. În cadrul unui interviu televizat, șeful Executivului le-a cerut românilor să nu țină cont de decizia CCR, ci să acționeze responsabil, subliniind că judecătorii Curții nu sunt la prima decizie „care zădărnicește apărarea sănătății și vieții cetățenilor”. „Între starea de urgență și de alertă a anulat amenzile și a interzis autorităților să dea amenzi în baza actelor normative care fuseseră în vigoare. Recomandarea mea către cetățeni e să respecte reglementările în vigoare, pentru că sunt pentru a se proteja pe sine și pe ceilalți. Cât timp ai fost în zona cu risc maxim sau în contact cu persoane infectate, în urma anchetei epidemiologice se constată asta, e posibil să fii infectat, trebuie să stai în izolare. E cererea, recomandarea, rugămintea mea către cetățeni să nu țină cont de deciziile Curții Constituționale, să acționeze responsabil, ca până acum și chiar dacă va exista o perioadă până va exista o lege, aici depinde și de Parlament”, a declarat Ludovic Orban.
În replică, președintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat că respectarea Constituției este obligatorie. „Măsurile care vizează restrângerea unor drepturi se iau prin lege, restrângerea unor drepturi se poate face doar prin lege. Există condițiile, dar măsura trebuie luată prin lege. Regret foarte mult că multe greșeli care se fac pe plan legislativ ni se pun nouă în cârcă, pentru greșeli evidente. Am declarat mai multe acte normative neconstituționale pentru că lipsea avizul CSM, al CES, al Consiliului Legislativ. De ce sunt instituite prin Constituție aceste autorități? La Consiliul Legislativ se cere avizul după ce s-a adoptat legea, la CSM nu se cere deloc, la CES verificați la câte s-a cerut avizul și pentru toate astea e de vină CCR, și mai nou, Avocatul Poporului”, susține Dorneanu. Acesta arată că nicăieri în țările europene, nici premierul, nici o altă autoritate nu desființează, prin declarațiile politice făcute, curțile constituționale. „Nu trebuia să dea în competența ministrului Sănătății măsuri de genul restrângerii unor drepturi. Deocamdată, pentru internare obligatorie avem reglementări doar în domeniul penal, pentru sanitar nu. Nu pot să le spun cetățenilor cum le-au spus alții - nu respectați decizia! Sfatul e să respecte legea și hotărârile judecătorești”, a conchis președintele Curții Constituționale.
Daniel Morar: Orban nu înțelege sensul deciziilor CCR
Fostul procuror-șef al DNA Daniel Morar, actual judecător al Curții Constituționale, îl desființează public pe premierul Ludovic Orban. Conform site-ului Presa Curată, Morar, care nu poate fi suspectat de afinități politice cu PSD, precizează că actualul premier al României, Ludovic Orban, nici măcar nu înțelege sensul deciziilor Curții Constituționale. „Constat că este a nu știu câta oară când premierul României îndeamnă la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, ceea ce este un lucru grav și de nepermis într-un stat de drept. Însă văd că, de această dată, premierul nici măcar nu înțelege sensul deciziilor Curții”, arată judecătorul.
Daniel Morar atrage atenția asupra faptului că „prin deciziile date privind starea de alertă, Curtea nu stabilește obligații în sarcina cetățenilor, ci le protejează acestora drepturile și libertățile fundamentale, iar obligațiile sunt stabilite în sarcina autorităților statului. Prin urmare, Parlamentul, Guvernul și celelalte autorități ale statului sunt cele care trebuie să se conformeze Curții, nicidecum cetățenii. Asta ar trebui să înțeleagă primul ministru al României”.
