Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a constatat că prevederile legale cu privire la procedura de prelungire pentru încă un an a mandatului șefului Statului Major al Apărării sunt neconstituționale. Instanța de contencios constituțional atrage atenția, în această motivare, că atât Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cât și, în ansamblul lui, cadrul constituțional românesc, se bazează pe principiul colaborării loiale între autoritățile statului. Însă, lacuna textului de lege analizat constă în neprecizarea pașilor de urmat atunci când această colaborare loială nu este respectată. În situația dată, Klaus Iohannis a speculat lacuna legii și și-a arogat dreptul de a prelungi mandatul generalului Nicolae Ciucă, fără a se consulta cu ministrul Apărării Naționale și fără a primi aviz din partea primului-ministru. În acest sens, CCR arată că legea trebuie de urgență modificată de către Parlament, pentru a trasa pașii exacți care trebuie urmați în procedura prelungirii mandatului, deoarece, în acest moment, lacuna legislativă pune în pericol securitatea juridică a apărării naționale. Situația este cu atât mai încâlcită, cu cât Curtea de Apel București a respins, în luna martie, cererea MApN de anulare a decretului prezidențial de prelungire a mandatului generalului Ciucă, cauza aflându-se în recurs la Înalta Curte. Între timp, CCR a declarat neconstituțional articolul din lege care vizează acest litigiu.
În motivarea Deciziei nr. 391 din 4 iunie 2019, publicată, zilele trecute, în Monitorul Oficial al României, Curtea Constituțională reține că, în actuala redactare, textul de lege care prevede posibilitatea prelungirii pentru încă un an a mandatului șefului Statului Major al Apărării “se fundamentează pe premisa unei colaborări în cadrul puterii executive în procedura de numire”. “De altfel, întregul așezământ constituțional românesc este fundamentat pe principiul colaborării între autoritățile publice în exercitarea puterii de stat”, mai arată judecătorii CCR. Aceștia precizează că, în articolul 94 din Constituție, “se stabilește că președintele României numește în funcții publice în condițiile legii”, iar prelungirea mandatului șefului Statului Major al Apărării se încadrează în ipoteza aceluiași text constituțional.
Având în vedere, însă, faptul că în speța dată nu a existat colaborare între președinte și Guvern, CCR atrage atenția că Legislativul trebuie să reglementeze, însă, condițiile și procedura de urmat, cu respectarea echilibrului constituțional care configurează atribuțiile președintelui României în domeniul Apărării, și a principiilor de separație, echilibru și cooperare loială între autoritățile publice, “principii pe care deopotrivă toate autoritățile trebuie să le respecte în exercitarea atribuțiilor”.
CCR: Textul de lege creează insecuritate juridică
Citește pe Antena3.ro
Deși există toate aceste premise constituționale, CCR constată “modul imprecis de redactare a sintagmei atacate cu excepție de neconstituționalitate din Legea nr. 346/2006, în sensul că nu prevede în mod expres condițiile prelungirii mandatului șefului Statului Major al Apărării și nici procedura de urmat”. Curtea trage un semnal de alarmă și arată că această lacună “deschide posibilitatea unor interpretări diametral opuse, precum în speța analizată, și a unor litigii în consecință, creând insecuritate juridică în legătură cu exercitarea unei funcții într-un domeniu de importanță fundamentală, și anume al apărării naționale”.
Reamintim că, la sfârșitul lunii februarie, Curtea de Apel București, din oficiu, a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate a prevederilor articolului 39, alineat 5, din Legea nr. 346/2006, privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. Instanța de judecată a sesizat Curtea, pentru că, la acel moment, avea de soluționat, pe fond, solicitarea Ministerului Apărării Naționale de anulare a Decretului nr. 1.331/2018 semnat de Klaus Werner Iohannis, prin care a prelungit, cu încă un an, mandatul expirat al generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Apărării. Conform art. 39, alineat 5, din Legea 346/2006, “Șeful Statului Major General al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt în armată, numit de președintele României, la propunerea ministrului Apărării Naționale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de patru ani, cu posibilitatea prelungirii cu până la un an”.
Curtea Constituțională a constatat, în motivarea deciziei, că există o deficiență cu relevanță constituțională a sintagmei referitoare la posibilitatea prelungirii, din textul de lege. Instanța de judecată a invocat, în esență, o imprecizie a textului, ceea ce semnifică neconstituționalitatea acestuia în raport cu articolul 1, alineat 5 din Constituție. Iar CCR, analizând modul de redactare a sintagmei atacate, a constatat că acestea sunt întemeiate.
Procedura prelungirii nu este clară
În acest sens. Curtea Constituțională arată că, dacă în privința numirii șefului Statului Major al Apărării există o procedură prevăzută în lege, în privința prelungirii mandatului este prevăzută doar perioada (până la un an), iar nu și procedura de urmat. “Nu se stabilește în mod expres dacă se urmează aceeași procedură aplicabilă în cazul numirii în funcție, respectiv dacă sunt sau nu necesare propunerea ministrului Apărării Naționale și avizul primului-ministru, legiuitorul acordând, în același timp, libertatea de a opta pentru o altă configurare a procedurii, în condițiile și cu respectarea principiilor constituționale”.
Mai departe, motivarea arată că “orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că aceasta trebuie să fie suficient de precis și clar, pentru a putea fi explicat și aplicat”.
Inclusiv CEDO a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerințele de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de executare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrariului, mai susțin judecătorii constituționali în documentul citat.
Decizia Curții aruncă în aer recursul de la ÎCCJ
Concluzia Curții Constituționale, cu privire la această situație, este aceea că se impune o reglementare clară și indubitabilă, atât a condițiilor, cât și a procedurii aplicabile numirii și prelungirii mandatului șefului Statului Major al Apărării, motiv pentru care, la data de 4 iunie 2019, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de către Curtea de Apel București, în dosarul 180/2/2019. Și constată că sintagma “cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul articolului 39, alineat 5 al Legii nr. 346/2006, privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, este neconstituțională.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, producându-și efectele după publicarea motivării în Monitorul Oficial al României. Curtea reține, însă, că prezenta decizie produce efecte pentru viitor, ea având putere retroactivă în conformitate cu prevederile articolului 147 din Constituția României.
Din acest punct de vedere, situația existentă la șefia Armatei, în acest moment, se complică. Pentru că, la momentul în care fondul litigiului dintre Ministerul Apărării Naționale și Administrația Prezidențială a fost soluționat de către Curtea de Apel București, textul de lege nu era declarat neconstituțional. Însă, pentru că MApN a atacat cu recurs sentința civilă a Curții de Apel București, instanța de recurs, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, va trebui să se pronunțe ținând seama că articolul de lege care prevede posbilitatea prelungirii mandatului șefului Statului Major al Apărării, cu încă un an, a fost declarat neconstituțional. Mai mult, conform Legii nr. 47/1992, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile de la publicarea Deciziei CCR în Monitorul Oficial pentru a putea pune în concordanță textul de lege în cauză cu această decizie. Altfel, la expirarea acestui termen, textul neconstituțional este considerat abrogat.
Recursul înaintat de MApN împotriva hotărârii de fond a Curții de Apel București a fost formulat încă din data de 27 mai 2019, însă a fost introdus pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție abia pe 5 iunie 2019, a doua zi după ce judecătorii CCR au emis Decizia nr. 391/2019.
MApN a pierdut procesul la fond, pentru că judecătorii au stabilit că nu pot judeca speța
Conflictul dintre Palatul Victoria și MApN, pe de o parte, și Klaus Iohannis și Administrația Prezidențială, pe de altă parte, a izbucnit după ce, pe 28 decembrie 2018, președintele a semnat decretul de prelungire cu un an a mandatului generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării. Iohannis a respins, într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leș, pentru numirea în această funcție, decizând cu de la sine putere prelungirea.
La momentul respectiv, atât premierul Viorica Dăncilă, cât și ministrul Gabriel Leș l-au acuzat pe Klaus Iohannis că a semnat acel decret fără a avea bază legală, întrucât propunerea de prelungire nu a venit din partea Ministerului Apărării Naționale și nici nu a fost însoțită de avizul primului-ministru.
Ulterior, Ministerul Apărării Naționale l-a atacat în instanță pe Klaus Iohannis, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București, solicitând suspendarea decretului prezidențial, în primă fază, după care anularea lui. Pe 31 ianuarie, Curtea de Apel București a admis cererea MApN și a suspendat decretul prezidențial. Însă, la 29 martie, Curtea a respins cererea de anulare a decretului, nu pentru că nu ar avea temei, ci pentru că este inadmisibilă în privința controlului judecătoresc, așa cum reiese din minuta hotărârii instanței de fond.
Lacuna din lege “deschide posibilitatea unor interpretări diametral opuse și a unor litigii în consecință, creând insecuritate juridică în legătură cu exercitarea unei funcții într-un domeniu de importanță fundamentală, și anume al apărării naționale” – motivarea Curții Constituționale
MApN l-a dat în judecată pe Klaus Iohannis și a cerut anularea decretului prin care mandatul generalului Nicolae Ciucă a fost prelungit cu un an. Curtea de Apel a respins acțiunea, pe motiv că nu poate fi supusă controlului judecătoresc. Înalta Curte trebuie să judece recursul, în noile condiții generate de Decizia CCR
