x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Iohannis s-a folosit de lacuna legii pentru a-și impune în funcție șeful Statului Major al Apărării

0
Autor: Ion Alexandru 26 Iun 2019 - 11:40
Iohannis s-a folosit de lacuna legii pentru a-și impune în funcție șeful Statului Major al Apărării


Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a constatat că prevederile legale cu privire la procedura de prelungire pentru încă un an a mandatului șefului Statului Major al Apărării sunt neconstituționale. Instanța de contencios constituțional atrage atenția, în această motivare, că atât Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cât și, în ansamblul lui, cadrul constituțional românesc, se bazează pe principiul colaborării loiale între autoritățile statului. Însă, lacuna textului de lege analizat constă în neprecizarea pașilor de urmat atunci când această colaborare loială nu este respectată. În situația dată, Klaus Iohannis a speculat lacuna legii și și-a arogat dreptul de a prelungi mandatul generalului Nicolae Ciucă, fără a se consulta cu ministrul Apărării Naționale și fără a primi aviz din partea primului-ministru. În acest sens, CCR arată că legea trebuie de urgență modificată de către Parlament, pentru a trasa pașii exacți care trebuie urmați în procedura prelungirii mandatului, deoarece, în acest moment, lacuna legislativă pune în pericol securitatea juridică a apărării naționale. Situația este cu atât mai încâlcită, cu cât Curtea de Apel București a respins, în luna martie, cererea MApN de anulare a decretului prezidențial de prelungire a mandatului generalului Ciucă, cauza aflându-se în recurs la Înalta Curte. Între timp, CCR a declarat neconstituțional articolul din lege care vizează acest litigiu.

 

În motivarea Deciziei nr. 391 din 4 iunie 2019, publicată, zilele trecute, în Monitorul Oficial al României, Curtea Constituțională reține că, în actuala redactare, textul de lege care prevede posibilitatea prelungirii pentru încă un an a mandatului șefului Statului Major al Apărării “se fundamentează pe premisa unei colaborări în cadrul puterii executive în procedura de numire”. “De altfel, întregul așezământ constituțional românesc este fundamentat pe principiul colaborării între autoritățile publice în exercitarea puterii de stat”, mai arată judecătorii CCR. Aceștia precizează că, în articolul 94 din Constituție, “se stabilește că președintele României numește în funcții publice în condițiile legii”, iar prelungirea mandatului șefului Statului Major al Apărării se încadrează în ipoteza aceluiași text constituțional.

Având în vedere, însă, faptul că în speța dată nu a existat colaborare între președinte și Guvern, CCR atrage atenția că Legislativul trebuie să reglementeze, însă, condițiile și procedura de urmat, cu respectarea echilibrului constituțional care configurează atribuțiile președintelui României în domeniul Apărării, și a principiilor de separație, echilibru și cooperare loială între autoritățile publice, “principii pe care deopotrivă toate autoritățile trebuie să le respecte în exercitarea atribuțiilor”.

 

CCR: Textul de lege creează insecuritate juridică

 

Deși există toate aceste premise constituționale, CCR constată “modul imprecis de redactare a sintagmei atacate cu excepție de neconstituționalitate din Legea nr. 346/2006, în sensul că nu prevede în mod expres condițiile prelungirii mandatului șefului Statului Major al Apărării și nici procedura de urmat”. Curtea trage un semnal de alarmă și arată că această lacună “deschide posibilitatea unor interpretări diametral opuse, precum în speța analizată, și a unor litigii în consecință, creând insecuritate juridică în legătură cu exercitarea unei funcții într-un domeniu de importanță fundamentală, și anume al apărării naționale”.

Reamintim că, la sfârșitul lunii februarie, Curtea de Apel București, din oficiu, a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate a prevederilor articolului 39, alineat 5, din Legea nr. 346/2006, privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. Instanța de judecată a sesizat Curtea, pentru că, la acel moment, avea de soluționat, pe fond, solicitarea Ministerului Apărării Naționale de anulare a Decretului nr. 1.331/2018 semnat de Klaus Werner Iohannis, prin care a prelungit, cu încă un an, mandatul expirat al generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Apărării. Conform art. 39, alineat 5, din Legea 346/2006, “Șeful Statului Major General al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt în armată, numit de președintele României, la propunerea ministrului Apărării Naționale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de patru ani, cu posibilitatea prelungirii cu până la un an”.

Curtea Constituțională a constatat, în motivarea deciziei, că există o deficiență cu relevanță constituțională a sintagmei referitoare la posibilitatea prelungirii, din textul de lege. Instanța de judecată a invocat, în esență, o imprecizie a textului, ceea ce semnifică neconstituționalitatea acestuia în raport cu articolul 1, alineat 5 din Constituție. Iar CCR, analizând modul de redactare a sintagmei atacate, a constatat că acestea sunt întemeiate.

 

Procedura prelungirii nu este clară

 

În acest sens. Curtea Constituțională arată că, dacă în privința numirii șefului Statului Major al Apărării există o procedură prevăzută în lege, în privința prelungirii mandatului este prevăzută doar perioada (până la un an), iar nu și procedura de urmat. “Nu se stabilește în mod expres dacă se urmează aceeași procedură aplicabilă în cazul numirii în funcție, respectiv dacă sunt sau nu necesare propunerea ministrului Apărării Naționale și avizul primului-ministru, legiuitorul acordând, în același timp, libertatea de a opta pentru o altă configurare a procedurii, în condițiile și cu respectarea principiilor constituționale”.

Mai departe, motivarea arată că “orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că aceasta trebuie să fie suficient de precis și clar, pentru a putea fi explicat și aplicat”.

Inclusiv CEDO a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerințele de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de executare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrariului, mai susțin judecătorii constituționali în documentul citat.

 

 

Decizia Curții aruncă în aer recursul de la ÎCCJ

 

Concluzia Curții Constituționale, cu privire la această situație, este aceea că se impune o reglementare clară și indubitabilă, atât a condițiilor, cât și a procedurii aplicabile numirii și prelungirii mandatului șefului Statului Major al Apărării, motiv pentru care, la data de 4 iunie 2019, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de către Curtea de Apel București, în dosarul 180/2/2019. Și constată că sintagma “cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul articolului 39, alineat 5 al Legii nr. 346/2006, privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, este neconstituțională.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, producându-și efectele după publicarea motivării în Monitorul Oficial al României. Curtea reține, însă, că prezenta decizie produce efecte pentru viitor, ea având putere retroactivă în conformitate cu prevederile articolului 147 din Constituția României.

Din acest punct de vedere, situația existentă la șefia Armatei, în acest moment, se complică. Pentru că, la momentul în care fondul litigiului dintre Ministerul Apărării Naționale și Administrația Prezidențială a fost soluționat de către Curtea de Apel București, textul de lege nu era declarat neconstituțional. Însă, pentru că MApN a atacat cu recurs sentința civilă a Curții de Apel București, instanța de recurs, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, va trebui să se pronunțe ținând seama că articolul de lege care prevede posbilitatea prelungirii mandatului șefului Statului Major al Apărării, cu încă un an, a fost declarat neconstituțional. Mai mult, conform Legii nr. 47/1992, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile de la publicarea Deciziei CCR în Monitorul Oficial pentru a putea pune în concordanță textul de lege în cauză cu această decizie. Altfel, la expirarea acestui termen, textul neconstituțional este considerat abrogat.

Recursul înaintat de MApN împotriva hotărârii de fond a Curții de Apel București a fost formulat încă din data de 27 mai 2019, însă a fost introdus pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție abia pe 5 iunie 2019, a doua zi după ce judecătorii CCR au emis Decizia nr. 391/2019.

 

MApN a pierdut procesul la fond, pentru că judecătorii au stabilit că nu pot judeca speța

 

Conflictul dintre Palatul Victoria și MApN, pe de o parte, și Klaus Iohannis și Administrația Prezidențială, pe de altă parte, a izbucnit după ce, pe 28 decembrie 2018, președintele a semnat decretul de prelungire cu un an a mandatului generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării. Iohannis a respins, într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leș, pentru numirea în această funcție, decizând cu de la sine putere prelungirea.

La momentul respectiv, atât premierul Viorica Dăncilă, cât și ministrul Gabriel Leș l-au acuzat pe Klaus Iohannis că a semnat acel decret fără a avea bază legală, întrucât propunerea de prelungire nu a venit din partea Ministerului Apărării Naționale și nici nu a fost însoțită de avizul primului-ministru.

Ulterior, Ministerul Apărării Naționale l-a atacat în instanță pe Klaus Iohannis, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București, solicitând suspendarea decretului prezidențial, în primă fază, după care anularea lui. Pe 31 ianuarie, Curtea de Apel București a admis cererea MApN și a suspendat decretul prezidențial. Însă, la 29 martie, Curtea a respins cererea de anulare a decretului, nu pentru că nu ar avea temei, ci pentru că este inadmisibilă în privința controlului judecătoresc, așa cum reiese din minuta hotărârii instanței de fond.

Lacuna din lege “deschide posibilitatea unor interpretări diametral opuse și a unor litigii în consecință, creând insecuritate juridică în legătură cu exercitarea unei funcții într-un domeniu de importanță fundamentală, și anume al apărării naționale” – motivarea Curții Constituționale

MApN l-a dat în judecată pe Klaus Iohannis și a cerut anularea decretului prin care mandatul generalului Nicolae Ciucă a fost prelungit cu un an. Curtea de Apel a respins acțiunea, pe motiv că nu poate fi supusă controlului judecătoresc. Înalta Curte trebuie să judece recursul, în noile condiții generate de Decizia CCR


 



Mai multe titluri din categorie

Primăria lui Dominic Fritz, încărcarea mașinilor electrice și un contract pentru firma înființată de un fost candidat USR-PLUS

Primăria lui Dominic Fritz, încărcarea mașinilor electrice și un contract pentru firma înființată de un fost candidat USR-PLUS
Timișoara se pregătește să își electrifice transportul în oraș, primăria condusă de Dominic Fritz urmând să doteze municipiul cu 16 stații de reîncărcare a mașinilor electrice sau hibrid. În acest fel, m...

Petrecerile de „relaxare” au zdruncinat centrul Bucureștiului

Petrecerile de „relaxare” au zdruncinat centrul Bucureștiului
Galerie Foto „Este primul pas pentru revenirea la normalitate. În două săptămâni ajungem la condiții mai bune” - Florin Cîțu, premierul României. Relaxarea a căzut diferit în București. Unele restricții au fost...

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID
Spitalul Clinic Colentina din Capitală se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID. "În urma obţinerii avizului temporar de funcţionare în regim mixt eliberat de către DSPMB, vă informăm că...

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar
Alianța de la guvernare își mai demonstrează încă o dată stângăcia, prin blocarea procesului legat de Fondul Funciar. Funcția de Secretar General al Prefecturii a fost introdusă în Codul administrativ în...

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu
Galerie Foto Miercuri noaptea a fost bairam în București. Musulmanii au sărbătorit ieșirea din Ramadan. Chiar și Guvernul a dat dispensă: a permis circulația musulmanilor  în afara gospodăriilor. Între două și...

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 
Galerie Foto Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat, ieri, raportul comisiei care a analizat diferențele raportate în platformele oficiale cu privire la cifrele persoanelor diagnosticate ca fiind infectate cu...

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare
După 20 de ani de la eliminarea tarabelor multicolore și pestilențiale din stațiunile turistice, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, răspunde cererilor membrilor de partid și pregătește eliminarea unei...

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei
Galerie Foto Preocuparea pentru înfrumuseţare a condus la apelarea tot mai frecventă la medici care să mărească sânii, să facă nasul cârn, să facă mai cărnoase buzele, dar această chirurgie este o ştiinţă complexă,...

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...
Serviciul de email marketing furnizat de