Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum ar trebui să funcţioneze, în mod corect, mecanisml de repartizare aleatorie a dosarelor în interiorul instanţelor? Serialul pe care îl deschide Jurnalul Naţional pe acesată temă de mare interes pleacă de la normele în vigoare.
Repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin art. 11 şi 53 din Legea nr. 304/2004 cu scopul de a conferi o garanţie în plus independenţei funcţionale a judecătorului şi imparţialităţii actului de justiţie. Odată consacrat legislativ principiul fundamental al repartizării aleatorii a cauzelor, trebuie asigurată şi respectarea lui prin reglementarea modalităţii concrete în care se aplică acest principiu. În legislaţia noastră această reglementare a fost stabilită prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, care a stabilit că repartizarea aleatorie se face prin sistemul informatic – ECRIS.
Principiul fundamental al repartizrii aleatorii consacrat de legislaţia României corespunde rigorilor impuse de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care consacră şi garantează dreptul la un proces echitabil, drept circumstanţiat sub următoarele aspecte relevante: “Orice persoană are deptul la judecarea în mod echitabil (…) de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege...”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că noţiune “instanţă stabilită prin lege” presupune asigurarea garanţiilor privind organizarea şi compunerea tribunalului (1), reflectă un “principiu al statului de drept inerent oricărui sistem al Convenţiei”, iar noţiune de “lege” avută în vedere de art. 6 par. 1 este extensivă, priveşte “nu numai legislaţia referitoare la stabilirea şi competenţa organelor judiciare, dar şi orice altă dispoziţie de drept intern a cărei nerespectare ar fi de natură să conducă la constatarea iregularităţii participării unui membru al formaţiunii de judecată la soluţionarea unei cauze”. Ceea ce contează este ca “tribunalul să răspundă criteriilor de precizie şi accesibilitate” (4), întrucât sistemul judiciar nu poate fi lăsat la discreţia executivului şi nici la discreţia autorităţilor judiciare (5).
Din această perspectivă, nerespectarea principiului repartizării aleatorii poate pune o problemă de încălcare a disp. art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană. Verificarea respectării acestui drept prin reglementarea repartizării aleatorii în România este importantă dacă se urmăreşte prevenirea invocării unor încălcări ale dreptului în faţa Curţii Europene, mai ales că potrivit statisticilor realizate de Curtea Euroepană a Drepturilor Omului (6), în perioada 1959-2009 proporţia hotărârilor în care s-au constatat încălcări ale art. 6 din Convenţie a fost de 49,56%. În ceea ce priveşte România, dintr-un număr de 480 hotărâri pronunţate până la 1 ianuarie 2009, în 248 Curtea a constatat încălcarea deptului la un proces echitabil.
Interesul analizei subzistă şi din perspectiva faptului că cetăţenii români manifestă o preocupare majoră pentru înlăturarea deficienţelor din sistemul judiciar. Menţionăm în acest sens concluziile sondajului Eurobarometru citat în “Raportul din 18 iulie 2012 al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de Cooperare şi verificare” care a arătat că 93% dintre români consideră corupţia ca fiind o problemă importantă pentru ţara lor, iar 91% au dat acelaşi răspuns cu privire la deficienţele din sistemul judiciar.
Va urma
