Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romania se confrunta cu o criza a deseurilor provenite de la populatie din cauza cerintelor Uniunii Europene. La jumatatea lui 2009 aproape 3.000 de gropi de gunoi de la sate au fost inchise, conform calendarului de aderare. Nu a durat mult si orice crang, viroaga, poienita, mal de ape sau margine de drum au devenit noi gropi de gunoi. La scurt timp s-au inchis zeci de gropi similare si la orase pentru ca nu corespondeau cerintelor de mediu.
Satul Nicolint, judetul Caras-Severin, sud-vestul Romaniei. Cateva case si fostul camin cultural, devenit magazin satesc, se afla de-o parte si de-a alta a drumului ce duce spre granita cu Serbia. Trecatorul care are nesabuinta a se opri aici va crede negresit ca a venit la un interviu pentru a deveni gunoier. Miros greu, statut. "Din rapa asta vine', arata un localnic cu halat albastru si palarie gri. "Si mai is locuri din astea in tot Nicolintu’', continua banateanul trecut de saptezeci de ani. "Sa vedeti ce-i la mine in spatele casei', spune un altul cu tricou alb si sapca. Sunt cel putin patru, cinci locuri din astea in sat, fara a mai pune la socoteala si haldina inchisa in 2009.
"E o serparie acolo la drum. De cand au inceput sa fie aruncate tot felul de mizerii, au aparut sobolanii. Iar unde is sobolani, is si serpi. Copiiilor le e frica s-o ia pe scurtatura aia', adauga sateanul cu sapca. Se fereste sa-si spuna numele, pentru ca ii e frica ca primarul poate sa le faca rau tuturor celor care se vaita. "Inainte ridicam noi gunoiul, ca stam pe ajutor social si trebuia sa mergem. Acum nu-l mai ia nimeni. Eu daca strang gunoiul unde sa-l arunc? Nu is tomberoane. Nu poti sa te plangi, ca ai nevoie de ei la primarie', zice omul tinand mainile in sold.
Decizia de inchidere a gropilor de gunoi s-a luat in 2005 prin Hotarare de Guvern (HG). S-a stabilit ca pana pe 16 iulie 2009 toate haldinele de la sate sa fie inchise si ecologizate prin procedura simplificata: se colecta gunoiul, se compacta, solul era acoperit cu pamant si apoi se arunca o mana de seminte de iarba, natura urmand sa faca restul. Cu toate ca au avut la dispozitie suficient timp, sefii Consiliului Judetean (CJ) Caras-Severin s-au ocupat de gunoaie dupa termenul limita prevazut de Guvern. "In toata tara activitatea de inchidere si ecologizare a fost intarziata. S-au inchis 99 de depozite in Caras-Severin in perioada iulie – august 2009', a declarat comisarul Gheorghe Pitulan de la Garda de Mediu caraseana.
Inainte de inchiderea celor 99 de haldine, gunoiul era transportat cu caruta sau tractorul si aruncat la capu' satului, insa conform HG primarii au trebuit sa incheie contracte cu operatorii autorizati. Aceste contracte au dus la cresterea costurilor de colectare a gunoiului, caci sumele platite unui carutas sau unui tractorist sa duca la marginea satului gunoiul nu se pot compara cu tarifele practicate de firmele specializate care trebuiau sa transporte mizeriile pe distante de zeci de kilometri. In timp, facturile nu au mai fost achitate de edili ceea ce a dus la rezilierea contractelor incheiate si la aparitia unor noi mormane de gunoaie care au avut ca urmare amenzi date primarilor de catre comisarii Garzii de Mediu.
Nicolint si alte patru sate compun comuna Ciuchici, mentionata prima data in timpul domniei lui Matei Corvin. Primarul, Ion Orbulescu, n-are insa ochi pentru problemele urat mirositoare ale satenilor. Este primar PD-L si e putin probabil sa fie amendat de Garda de Mediu, din simplul motiv ca este coleg de partid cu Ion Cirpean, seful Garzii de Mediu din Caras-Severin, care a fost pus in functie la insistentele presedintelui CJ Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, primvicepresedintele PD-L la nivel national. Cirpean, poreclit Camacho, un fost om de afaceri scapatat trece rar pe la birou, pentru ca isi petrece mare parte a timpului pe teren. La cautat aur si argint cu detectorul de metale.
Daca la Nicolint oamenii se ineaca in gunoaie, la Valiug, la poalele Muntelui Semenic situatia e diferita. Frau Mogdus, cum o stie toata lumea pe Magdalena Patesan, este urmasa unei familii de austrieci care a venit aici pe vremea Habsburgilor si are grija de biserica romano-catolica din Valiug ce-l are ca patron pe sfantul Francisc din Asissi. Selecteaza mandra metalele, sticlele, plasticul si le arunca in containere, aproape 200 in toata zona, special amenajate. Isi aduce aminte cum, nu cu mult timp in urma, tot gunoiul era aruncat pe malul apei. Zona Valiugului si Semenicului este acum mai curata datorita construirii unei statii de tranzit care a costat 511.000 de euro. Beneficiarul contractului de executie pentru statie a fost Banatica Group SRL, firma vicepresedintelui Camerei de Comert si Industrie Caras-Severin, Sorin Udroiu.
Mason fiind, Udroiu imparte tainele compasului, riglei si sortului cu mai marii Politiei din judet, cu fosti sefi SIE, dar si cu Axente Obrejan, poreclit Arabela. Atat Udroiu, cat si Arabela traseaza bine cu rigla si compasul sume grase din bugetul public. Patron al Excav Prod SRL, Arabela a primit din partea CJ contractul de inchidere a gropilor de gunoi de la sate. In Caras-Severin inchiderea prin procedura simplificata s-a facut in graba timp de doua luni, iulie –august 2009, exact la limita termenului limita dat de Comisia Europeana, toata operatiunea fiind coordonata de Consiliul Judetean.
Cu doua luni inainte ca marea acoperire a gunoiului sa aiba loc, in mai 2009, CJ a aprobat finantarea in avans din bugetul propriu al a lucrarilor de inchidere a depozitelor rurale de deseuri din Caras-Severin si a celui de la Baile Herculane, parte a "Sistemului integrat de management al deseurilor", cum este denumit proiectul. Costurile prevazute au fost de 1.023.400 euro pentru depozitele rurale si 238.000 euro pentru Herculane. Sistemul integrat de management al deseurilor in judetul Caras-Severin este evaluat la 34.015.960 de milioane de euro, contributia UE fiind de 22.804.300. Din acest proiect face parte si un Master Plan care reprezinta strategia de dezvoltare a infrastructurii de mediu: apa/apa uzata, deseuri, termoficare, inundatii la nivel judetean sau regional pe termen scurt, mediu si lung. Master Planul este implementat de Ministerul Mediului si are urmatoarele obiective: colectarea selectiva a deseurilor, reabilitarea sistemului de colectare si transport a deseurilor, precum si dezvoltarea si modernizarea sistemului de gestionare a deseurilor.
Cu un an inainte ca Arabela sa-si faca de cap cu buldozerele prin gunoaiele carasene, a luat fiinta Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara "Intercom Deseuri Caras-Severin' - ADI din care fac parte toate localitatile judetului. Scopul ADI este realizarea in comun a proiectelor de dezvoltare si gestionare a infrastructurii aferente serviciilor de salubrizare. Infiintarea ADI in toate judetele s-a facut tot prin hotarare de Guvern pentru a satisface doleantele UE, in Caras-Severin fiind numit sef Tiberiu Padurean. Cu toate ca sistemul integrat de managemnt al deseurilor ar trebui sa fie pe deplin functional in 2013, studiul de fezabilitate nu este depus inca de catre consultantul care a castigat licitatia organizata de Ministerul Mediului.
"Pana nu se face studiul, Master Planul este stopat. Eu astept de doi studiul asta, nu stiu cat va mai dura. Pasii sunt urmatorii: Master Planul e aprobat, apoi urmeaza avizarea studiului de fezabilitate care se depune la Bruxelles, apoi se va da unda verde pentru finantare. Sau nefinantare. Managementul e in foarte mare intarziere pe plan national. La minister e problema', a declarat Padurean. Tot el a mai adaugat ca studiul nu e tradus, nu s-a continut cont de noile tehnologii care apar, ca au castigat proiectele unele si aceleasi firme. "De regula se face un proiect pentru un judet si apoi se da copy/paste. Cam asa se fac astea, nu numai pe deseuri', a incheiat seful ADI.
Consultantul pe care da vina seful ADI este un consortiu de firme agreat de Ministerul Mediului: Kocks Consult Gmbh din Germania, Enviroplan SA, EPEM (Environmental Planning, Engineering and Management) SA ambele detinute de firme grecesti si Romair Consulting. Partenerul nemtilor si grecilor, Romair Consulting este firma lui Gheorghe Boeru, ale carui afaceri au inflorit in Capitala pe vremea cand primar general era Adriean Videanu. Boeru nu s-a sfiit sa castige in 2006 licitatii trucate pentru a infaptui un studiu de fezabilitate pentru ecologizarea a patru parcuri bucurestene, participand cu doua firme, ambele controlate de el.
Conform Ministerului Mediului, Programul Operational Sectorial (POS) Mediu reprezinta documentul care stabileste strategia de alocare a fondurilor europene in vederea dezvoltarii sectorului de mediu in Romania, in perioada 2007-2013. Este finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul de Coeziune si are o valoare de aproximativ 4,5 miliarde de euro, la care se adauga cofinantarea nationala de aproape un miliard de euro. Obiectivul general al POS Mediu este protectia si imbunatatirea calitatii mediului conform standardelor UE si pentru atingerea acestor obiective exista sase axe prioritare, dintre care primele doua: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata si Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric beneficiaza de aprox. 4,5 miliarde de euro din suma totala de 5,6 miliarde euro alocata POS Mediu.
Anual, in Romania se produc peste 9,5 milioane de milioane de tone de gunoi. Fiecare localitate decide care este suma pe care o incaseaza de la locuitori pentru serviciile de salubritate, dar in functie de marja data de Guvern, care in cadrul POS Mediu, a stabilit costurile unitare pentru gestiunea deseurilor. De exemplu, pentru contractele legate de punctele de colectare, adica constructii de zone ingradite pentru plasarea containerelor pretul trebuie sa fie de minim 5,20 si maxim de 7,50 euro de persona in functie de nivelul de dispersie al populatiei, numarul persoanelor deservite de un punct de colectare, numarul de locuitori ce locuiesc in blocuri, frecventa de colectare.
Pentru achizitionarea diferitelor tipuri de containere suma prevazuta in contract este cuprinsa intre 0,70 si 2 euro de persoana. Pentru investitiile in achizitia diferitelor tipuri de vehicule de colectare sumele sunt intre 7,50 si 15 euro de persoana in functie de frecventa de colectare, nivelul de dispersie al gospodariilor, lungimea totala a strazii ce trebuie acoperita, distanta pana la punctul de destinatie. Pentru inchiderea depozitelor existente autorizate si neconforme cu cerintele UE, pretul este cuprins intre 50 si 70 de euro/m2 in functie de conditiile topografice si geotehnice, probleme specifice de mediu.
Pe hartie, totul este in regula. Oficialii UE vad ca Romania indeplineste conditiile impuse de UE, insa pe plan local tara se afunda in gunoaie. "Se arunca pe unde se apuca. Garda si ANPM au cam bagat spaima in ei. Daca nu vom finaliza acest proiect la timp, Romania poate intra in procedura infrigement din cauza gunoaielor. Pentru fiecare tona de gunoi nereciclata vom plati 100 de lei. Aici vorbim de sticla, hartie, metale', a spus Tiberiu Padurean. "Problema gunoiului este mai ales o chestiune de mentalitate. Dupa 1989, cantitatea de deseuri a crescut. Au aparut sticlele de plastic, asa-zisele doze de aluminiu care inainte nu existau in Romania', a adaugat Ilie Chincea, seful Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului. Romania a mai fost la un pas de a intra in procedura de infrigement in 2009 din cauza gropilor de gunoi de la sate care nu erau inchise. Oficialii flutura niste hartii pe sub ochii oficialilor europeni, dar tara se ineca cu propriile dejectii. Si cam peste un an, europenii isi vor putea trimite propriile rahaturi in Romania. C-asa-i cu aderarea.
Cronologie
Aprilie 2005. Apare Hotararea de Guvern - HG nr. 349 privind depozitarea deseurilor. Sunt mentionate Strategia nationala de gestionare a deseurilor si Planul National de gestionare a deseurilor. HG transpune in legislatia romaneasca Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 182 din 16 iulie 1999. Strategia si Planul sunt instrumentele de baza prin care se asigura implementarea in Romania a politicii Uniunii Europene in domeniul gestionarii deseurilor. Strategia a fost elaborata pentru perioada 2003 – 2013, urmand a fi revizuita. Planul a fost elaborat pe baza Strategiei si a datelor referitoare la deseuri.
Februarie 2006. CJ Caras-Severin a decis sa se asocieze cu unitatile administrativ teritoriale din zona adiacenta oraselor Baile Herculane si Oravita pentru intocmirea si cofinantarea unui proiect de gestionare a deseurilor din zona respectiva. O asociere similara s-a facut si pentru zona Muntelui Semenic.
Martie 2007. S-a decis infiintarea a trei firme in care CJ sa aiba un cuvant de spus: Ecologica Valiug, Ecologica Oravita si Ecologica Baile Herculane. Atunci s-a aprobat si finantarea din bugetul CJ a studiilor premergatoare proiectului "Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Caras-Severin', cu suma de 30.000 euro maxim, proiectul fiind realizat cu contributia financiara nerambursabila din partea UE.
Septembrie 2007. A fost aprobata strategia de actiune pentru rezolvarea problemelor de mediu ale judetului denumita "Plan Local de Actiune pentru Protectia Mediului 2006-2013 Caras-Severin', un document strategic care reprezinta viziunea comunitatii in ceea ce priveste problemele prioritare de mediu si solutionarea acestora. Primul Plan de actiune pentru mediu al judetului Caras-Severin a fost elaborat in 2003, a fost reevaluat in 2006, urmatoarea revizuire fiind planificata pentru 2013. In Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului 2006-2013 se arata ca suprafata ocupata de depozitele de deseuri menajere este de cca. 70 ha, dintre care 31 ha in mediul urban (pe care sunt depozitate cca. 5.500.000 mc deseuri menajere), iar anual se depoziteaza o cantitate de cca. 280.000 mc.
Iulie 2008. A fost infiintata Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara "Intercom Deseuri Caras-Severin' - ADI din care fac parte toate localitatile judetului. Scopul: realizarea in comun a proiectelor de dezvoltare si gestionare a infrastructurii aferente serviciilor de salubrizare.
Octombrie 2008. S-a aprobat Master Planul si Lista investitiilor prioritare propuse pentru finantare in cadrul proiectului "Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Caras-Severin', realizat cu ajutor financiar nerambursabil din partea Uniunii Europene
Mai 2009. S-a aprobat inchiderea depozitelor rurale de deseuri din Caras-Severin si a celui din Baile Herculane.
Decembrie 2011. Blocaj. Studiul de fezabilitate facut de consortiul ales de Ministerul Mediului
Miliarde de euro pentru gunoaie
In octombrie 2004, Guvernul a elaborat planul de implementare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor. In Romania erau 265 de depozite de deseuri nepericuloase din zona urbana, adica gropi de gunoi normale, din care 14 indeplineau, sau urmau sa indeplineasca pana in 2006, conditiile cerute de UE. Restul de 251 urmau sa se inchida pe etape, incepand cu 2003 pana in 2017. Pe 16 iulie 2009 au fost inchise 139 astfel de depozite, iar 101 sunt planificate pentru inchidere pana in 2017. Costurile de totale ale investitiilor pentru ca Romania sa se conformeze cerintelor Directivei UE sunt de 2.696 milioane euro, contributia UE fiind de aproximativ 75%, din care pentru inchiderea si ecologizarea depozitelor de la orase s-au alocat 1.775 milioane de euro. In Romania exista 2.686 de comune, fiecare dintre acestea avand un spatiu de depozitare cu o suprafata de cel mult un hectar, data limita de inchidere fiind stabilita pentru 16 iulie 2009.
Bubuitura crancena
Groapa de gunoi a Resitei, municipiul resedinta de judet, a fost construita in 1958. Conform lui Tiberiu Padurean, fost viceprimar al orasului, este singura groapa de coasta din tara si este foarte periculoasa. Se afla pe varful unui deal de unde se vede aproape tot orasul si depozitarea gunoaielor s-a facut dinspre varf in jos. "Sunt vreo 2 milioane de mc de deseuri. Grosimea medie e de 68 de metri. E atat biogaz acolo, incat de doua ori a bubuit. Si cand explodeaza se rupe si gunoiul o ia la vale. Nu ca un vulcan, dar o ia la vale. Ultima oara a fost acum cativa ani. A aparut un hau care s-a umplut ulterior cu alte deseuri. Asa se detensioneaza o groapa de acest fel si este fnevoie de aproape 6 milioane de euro pentru ca aceasta sa fie in siguranta', a mai spus Padurean, actual sef al ADI - Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara "Intercom Deseuri Caras-Severin'. Oficial, acest deponeu de deseuri este inchis insa pe ascuns se arunca gunoaie. Acelasi pericol de explozie exista si la Valiug. Ani de zile, pe drumul dintre Valiug si Garana, unde are loc celebrul festival de jazz, turistii si localnicii au aruncat gunoaie pe o coasta de deal. Apa care trecea prin groapa de gunoi ajungea in lacul Gozna care alimenteaza cu apa Resita. In timp, s-a creat cea mai mare groapa ilegala de gunoi din judetul Caras-Severin, conform Garzii de Mediu. A fost inchisa prin taluzare, aruncare de pamant si rugaminti ca natura sa-si urmeze cursul. Insa mirosul persista si terenul este fragil, chiar daca la o prima vedere nu s-ar zice ca acolo a existat o bomba ecologica.
Colectare ecologica si nu prea
Dar nici pentru o groapa de gunoi ecologica cum este cea din Arad, functionarea sistemului nu este garantata. Aradul are cel mai mare depozit ecologic de deseuri din vestul tarii. O firma privata a investit aici, dar reprezentantii ei arunca vina pe cei care aduc gunoaiele, adica alta firma,pentru ca nu le aduc suficient sortate. Firma care a castigat contractul de curatenie in Arad, la randu-i a replicat ca nu poate face acest lucru, pentru ca in oras nu exista un sistem de colectare selectiva a deseurilor. Tot gunoiul se ridica cu masini de-a valma si apoi selectat de muncitoarele firmei. Tot ele, dupe ce selecteaza manual la prima mana maldarele de gunoaie, trec si opereaza o masinarie imensa, sofisticata pentru selectarea sticlelor de plastic si a metalului. Materialul de plastic rezultat este trimis la firma mama din Constanta, care dupa ce-l proceseaza, il trimite in China unde se produc articole de imbracaminte.
Citește pe Antena3.ro
