Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, ieri, soluția definitivă în procesul intentat de către primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, împotriva Agenției Naționale de Integritate. Judecătorii au decis că primarul nu s-a aflat în stare de incompatibilitate și în conflict de interese pentru că, în urmă cu trei ani, a exercitat, simultan, atât funcția de edil general, cât și cea de director interimar al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Din aceste calități cumulative, Nicușor Dan a cerut suplimentarea bugetului ALPAB cu 3 milioane de lei și tot Nicușor Dan a aprobat cererea, virând, totodată, suma solicitată în contul instituției respective.
Însă, deși instanța supremă a desființat raportul de evaluare al ANI cu privire la presupusul conflict de interese administrativ în care s-ar fi aflat primarul general al Capitalei, problemele lui Nicușor Dan abia de ieri au început, deoarece partea penală a acestui dosar nu a fost anulată. Este drept, prin scăparea de latura administrativă a cauzei, Nicușor Dan va rămâne în funcția de primar general al municipiului București.
A scăpat de destituirea din funcție
Astfel, cu unanimitate de voturi, judecătorii care au compus completul de recurs de la Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus respingerea cererii de suspendare a judecării cauzei, până la soluționarea excepției de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională. „Jurnalul” a dezvăluit, în premieră, la începutul acestei luni, că, în data de 24 septembrie, când instanța a rămas pentru prima dată în pronunțare pe acest dosar, la cererea lui Nicușor Dan, a luat ființă un nou dosar, asociat celui de bază, cu numărul 1409/2/2023/a1. Acest dosar are ca obiect o „excepție de neconstituționalitate”. În aceeași zi, instanța a decis să amâne pronunțarea și în legătură cu această chestiune, inițial, tot pentru data de 8 octombrie 2024, adică exact în ziua în care trebuia să pronunțe și sentința definitivă în dosarul de bază. După care, pronunțarea, în legătură cu ambele chestiuni, a fost amânată pentru ieri, 22 octombrie 2024.
ÎCCJ a mai decis, ieri, însă cu majoritate de voturi, să respingă recursul principal declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei civile nr. 1414 din data de 21 septembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat. Agenția Națională de Integritate a atacat cu recurs decizia instanței de fond, care a desființat, anul trecut, în parte, raportul ANI, dar doar în ceea ce privește conflictul de interese administrativ reținut de inspectorii de integritate în sarcina lui Nicușor Dan.
Rămâne cu latura penală
Spre dezamăgirea lui Nicușor Dan, decizia de ieri a instanței supreme reprezintă doar o jumătate de victorie pentru acesta. Judecătorii, cu unanimitate de voturi, au decis ca ÎCCJ să „respingă recursul incident declarat de recurentul-reclamant Dan Nicuşor Daniel împotriva Sentinţei civile nr. 1414 din data de 21 septembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat”.
Acest lucru înseamnă că instanța supremă a menținut dispozitivul hotărârii instanței de fond, care a respins cererea lui Nicușor Dan de anulare inclusiv a faptelor de natură penală reținute de ANI în sarcina lui, precum și sesizarea cu aceste fapte a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Ceea ce face ca, în acest moment, rămas cu mandatul de primar general, Nicușor Dan poate fi cercetat, trimis în judecată, judecat și condamnat de o instanță penală în același dosar.
Citește pe Antena3.ro
Decizia de ieri a Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă și a fost pusă la dispoziția părților de către grefa instanței.
Unul dintre judecători a dat dreptate inspectorilor de integritate
Nu toți judecătorii care au făcut parte din completul de recurs au avut, însă, aceeași atitudine îngăduitoare în raport cu Nicușor Dan. A existat și o opinie separată, exprimată de către judecătoarea Viorica Dumitrache.
Aceasta a opinat „în sensul admiterii recursului principal declarat de recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinţei civile nr. 1.414 din data de 21 septembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, al casării în parte a sentinţei recurate şi al respingerii cererii de chemare în judecată formulate iniţial, ca nefondat”.
Conform acestei opinii separate, Nicușor Dan s-a aflat în conflict de interese și, ca urmare, prin respingerea acțiunii sale în justiție, ar fi trebuit să-și piardă mandatul de primar general al municipiului București.
Poate fi urmărit penal pentru abuz în serviciu
Partea pe care a pierdut-o, în cadrul acestui proces, Nicușor Dan se referă la faptul că nu a reușit să întoarcă soluția Curții de Apel București cu privire la anularea raportului de evaluare al ANI inclusiv în legătură cu dispoziția prin care a fost sesizat Parchetul General. Iar, ieri, nici ÎCCJ nu a anulat această dispoziție.
ANI a sesizat Parchetul cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către Nicușor Dan a infracțiunii de abuz în serviciu și a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, întrucât o amendă contravențională aplicată de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a fost achitată de Primăria Municipiului București, iar demersurile de contestare la instanța de judecată abilitată au fost efectuate de Direcția Juridică din cadrul aceleiași Primării a Municipiului București, pentru Nicușor Dan, atât în calitate de persoană fizică, cât și în calitate de primar general, documentul purtând semnătura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități.
Mai mult, ANI a sesizat Parchetul General și în legătură cu chestiunea ALPAB. Pentru abuz în serviciu, Nicușor Dan riscă o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 2 și 7 ani, iar pentru folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane riscă închisoarea cuprinsă între 1 și 5 ani. În ambele cazuri se aplică și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
