Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secția pentru procurori de la CSM a admis, pe 8 martie 2023, acțiunea Inspecției Judiciare și l-a sancționat pe acest judecător cu excluderea din profesie. Însă soluția nu a fost pe placul procurorului, care a deschis mai multe acțiuni în instanță. La începutul acestei săptămâni, însă, Mihai Laurențiu Vasilescu a primit două lovituri succesive de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel, în 30 iunie 2024, pe rolul Completului de 5 judecători de la ÎCCJ a fost înregistrat dosarul 1233/1/2024, având ca obiect un recurs la o cerere de revizuire, proces în care revizuentul este procurorul exclus din magistratură, iar intimatul este Inspecția Judiciară. În 9 septembrie, Completul de 5 judecători a dispus să respingă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Mihai Laurențiu Vasilescu împotriva Deciziei civile nr. 46 din 19 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care instanța supremă a respins, definitiv, cererea de desființare a hotărârii CSM.
Apoi, în aceeași zi de 9 septembrie, Completul de 5 Judecători a mai soluționat și a doua cale de atac făcută de procurorul Vasilescu în această cauză. Este vorba despre dosarul 1234/2024, referitor la o contestație în anulare a aceleiași decizii a ÎCCJ 46 din 19 februarie 2024. Și de această dată, Completul de 4 a respins ca neîntemeiată contestația lui Vasilescu. Ambele decizii în care au fost soluționate căile extraordinare de atac sunt definitive.
Refuz de legitimare și amenințări
Reamintim că Secția de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus, pentru prima dată de la episodul Mircea Negulescu, zis „Portocală”, excluderea din magistratură a unui procuror, pentru fapte deosebit de grave săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu. CSM a luat în discuție, după mai bine de cinci ani de a constituire, Dosarul 1/P/2019 al Inspecției Judiciare, deschis pe numele procurorului Mihai Laurențiu Vasilescu, anchetator la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, cercetat disciplinar pentru încălcarea a nu mai puțin de trei prevederi din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.
Dosarul a fost cercetat de Inspecția Judiciară, care a arătat că „procurorul Vasilescu a fost oprit de un echipaj al Poliției Rutiere pentru depășirea vitezei legale, însă acesta „a refuzat să se legitimeze și i-a acuzat pe polițiști de abuz, jignindu-i și amenințându-i că se va sesiza din oficiu împotriva lor”. Mai mult, procurorul a refuzat să se legitimeze, „invocând calitatea de magistrat și a solicitat expres să fie lăsat să-și continue deplasarea. (…) În prezența polițiștilor, el a i-a apelat telefonic atât pe superiorii săi, pentru a-l ajuta în soluționarea incidentului, cât și pe un polițist căruia i-a cerut să intervină pe lângă membrii echipajului, pentru a nu-l sancționa”. Inspecția Judiciară a concluzionat că „procurorul a dispus, prin ordonanță, amendarea polițiștilor care l-au oprit în trafic, invocând, în mod nereal, că un dosar ar fi rămas în nelucrare din cauza intervenției acestora”.
CSM a dat dreptate Inspecției Judiciare
Acuzațiile Inspecției Judiciare au fost confirmate de Secția de Procurori de la CSM, care, în ședința din 9 martie 2023, au hotărât: „Admite acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva procurorului Vasilescu Mihai Laurențiu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia. În baza art.100 litera «e» din Legea 303/2004, aplică domnului Vasilescu Mihai Laurențiu sancțiunea disciplinară constând în «excluderea din magistratură» pentru săvârșirea abaterilor disciplinare reținute. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la completul de 6 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție”.
Cazul procurorului Mihai Laurențiu Vasilescu a fost dezvăluit, pentru prima dată, în data de 16 noiembrie 2018, în cadrul emisiunii „Exces de Putere”, de la Antena 3, moderată de jurnaliștii Oana Zamfir și Adrian Ursu. Concret, pe 3 iulie 2018, agenții de poliție rutieră Ionel Mocanu și Gabriel Răducanu, din cadrul IPJ Ialomița, i-au aplicat procurorului Vasilescu o amendă contravențională de 2.175 de lei, patru puncte de penalizare și i-au reținut plăcuțele cu numerele de înmatriculare și certificatul de înmatriculare al mașinii cu care se deplasa, după ce a fost oprit pentru depășirea vitezei legale în localitate. Atunci, polițiștii au constatat că autoturismul avea ITP-ul (inspecția tehnică periodică) expirat. Procurorul susținea, la acel moment, că venea de la București și se ducea la birou, când, pe DN2A, în localitatea Ciochina, a fost oprit de o autospecială a Poliției Ialomița, „unitate de poliție aflată în supravegherea sa până în ianuarie 2018”. Apoi, pe 2 noiembrie 2018, procurorul amendat a emis o ordonanță prin care i-a sancționat el pe cei doi polițiști, cu o câte o amendă de 5.000 de lei, pentru că, tot el, în calitate de victimă a acestora, a fost oprit și sancționat pe nedrept, fiind obstrucționat „timp de 55 de minute de la soluționarea dosarelor penale pe care le avea în lucru”.
Citește pe Antena3.ro
A invocat că a fost împiedicat să-și îndeplinească atribuțiile
Conform ordonanței prin care procurorul contravenient Mihai Laurențiu Vasilescu i-a amendat pe cei doi polițiști, „nu există niciun motiv legal pentru împiedicarea magistratului de a-și îndeplini atribuțiile, chiar și temporar, după cum nu există niciun motiv legal pentru lipsirea de libertate a acestuia în timpul serviciului, dincolo de durata necesară aplicării sancțiunii contravenționale, în condițiile unei temperaturi specifice lunii iulie, urmărindu-se batjocorirea și șicanarea unui magistrat aflat în timpul serviciului”.
La acel moment, fosta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, desființată, între timp, pe criterii politice, l-a anchetat și l-a trimis în judecată pe procurorul Mihai Laurențiu Vasilescu, pentru abuz în serviciu.
În 2019, însă, Curtea de Apel București, care a judecat pe fond acest dosar, l-a achitat pe procuror pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut, în apel, această soluție în anul 2022.
