Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cristi Danileț infirmă zvonurile apărute în această perioadă, conform cărora retragerea sa din sistem ar avea legătură fie cu eventualitatea numirii sale în funcția de procuror general al Republicii Moldova, fie în stafful noului guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova. Danileț a dobândit cetățenia Republicii Moldova în data de 11 noiembrie 2022, printr-un decret prezidențial remis de Maia Sandu, odată cu un alt român, Daniel Marius Staicu, care, un an mai târziu, a fost numit în funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor de la Chișinău. De asemenea, Danileț este membru fondator al unui ONG al cărui vicepreședinte este Anca Dragu, numită, în decembrie 2023, la conducerea Băncii Naționale a Republicii Moldova și care a primit, la rândul ei, cetățenia moldovenească.
Astăzi, este prima zi de proaspăt pensionar la 48 de ani a celebrului judecător clujean Cristi Vasilică Danileț. Acesta a postat, în urmă cu două zile, pe contul său de socializare, un mesaj prin care anunță că a condus ultima ședință de judecată de la Tribunalul Cluj, înainte de a părăsi definitiv sistemul. „Am avut parte, azi, de un moment unic: am condus ultima ședință de judecată, am luat ultima decizie judiciară, am rezolvat ultimul dosar și am purtat pentru ultima dată roba, în mod oficial. Plec din această profesie conștient că nu puteam să fac mai mult pentru independența justiției, demnitatea magistraților, aplicarea corectă a legilor pentru cetățeni. (…) Plec cu sentimentul datoriei împlinite”, scrie Vasilică Danileț.
De plecat, iată, este cert, însă nu este clar și unde. Ar putea pleca pe o funcție mult mai importantă într-un stat străin, cum circulă mai multe zvonuri în aceste zile, sau, pur și simplu, ar putea rămâne la Cluj, unde să-și cheltuiască liniștit pensia specială de lux.
Pensie de 80% din salariul brut, cu sporuri, pe ultima lună
Reamintim că, luna aceasta, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu unanimitate de voturi, a decis eliberarea din funcție, prin pensionare, a lui Cristi Vasilică Danileț, judecător la Tribunalul Cluj. Conform motivării hotărârii CSM, Danileț a înaintat cererea de pensionare încă din data de 31 decembrie 2023, depunând la dosarul de personal o Decizie, cu numărul 388081 din data de 5 decembrie 2023, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor de acordare a pensiei de serviciu, în baza Legii nr. 303/2002 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.
Conform motivări citate, pensia pe care o va încasa Cristi Vasilică Danileț este egală cu 80 la sută din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare lunară brută și sporurile aferente în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. La data de 10 ianuarie 2024, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a înaintat propunerea către președintele României, Klaus Iohannis, de eliberare din funcția de judecător a lui Cristi Vasilică Danileț, prin pensionare.
Activitate politică la un ONG, soldată cu excluderea din magistratură
De cât timp își pregătește Danileț plecarea din sistem? Greu de spus, însă există unele indicii care ar putea face lumină cu privire la planurile sale de tânăr pensionar. Reamintim, aici, faptul că Danileț pleacă din profesie, fără nicio „pată” la dosar, în ciuda faptului că, în ultimii trei ani, a fost exclus din magistratură de către Secția de Judecători de la CSM de trei ori. CSM a pronunțat astfel de decizii, în dosare disciplinare instrumentate împotriva lui de către Inspecția Judiciară în datele de 8 decembrie 2021, 25 mai 2022 și 20 iulie 2022.
Cristi Vasilică Danileț a fost suspendat din funcția de judecător din data de 13 decembrie 2021, până în data de 24 aprilie 2023. Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat, însă, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul 4/J/2022 și a dispus revocarea sancțiunii privind excluderea din magistratură, aplicându-i, însă, lui Danileț sancțiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 25 la sută, pentru o perioadă de șase luni.
În februarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat și Hotărârea CSM din mai 2022, prin care Cristi Vasilică Danileț a fost exclus din magistratură pentru că a desfășurat activități cu caracter politic prin două ONG-uri care criticau partidele aflate la guvernare, PSD și PNL. Este vorba despre ONG-urile VeDemjust șu ICDE – România Europeană.
Anca Dragu, vicepreședinte al unei asociații la care Danileț are calitatea de fondator
Aceste detalii sunt extreme de importante, având vedere faptul că există o serie de coincidențe care au condus la apariția pe piață a două zvonuri referitoare la activitatea pe care Cristi Vasilică Danileț ar urma să o desfășoare, post-pensionare.
Cristi Vasilică Danileț figurează pe site-ul ONG-ului VeDemjust, ca membru fondator, dar și ca membru în boardul asociației. De asemenea, același Cristi Vasilică Danileț figurează și pe portalul ONG-ului ICDE – România Europeană, tot ca membru fondator. Însă, studiind lista cu persoanele aflate la conducerea entității, apar primele surprize și, evident, coincidențe. Unul dintre vicepreședinții ICDE este nimeni alta decât Anca Dragu, fostă senatoare USR, iar altul este nimeni alta decât Raluca Alexandra Prună, fost ministru al Justiției în cadrul Guvernului Cioloș și ex-colegă de Cabinet cu Anca Dragu.
O altă informație interesantă se regăsește în arhiva de documente publice a Administrației Prezidențiale a Republicii Moldova. Astfel, la data de 11 noiembrie 2022, când Cristi Vasilică Danileț avea statutul de judecător exclus din magistratură și suspendat din funcție până la finalizarea procesului, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, emitea un decret prezidențial, prin care a acordat cetățenia Republicii Moldova în favoarea a doi români. Unul dintre aceștia este Cristi Vasilică Danileț, iar al doilea se numește Daniel Marius Staicu, ambii născuți în anul 1975, în România.
Luna aceasta, în presă au apărut unele informații potrivit cărora Cristi Vasilică Danileț ar fi fost în cărți să ocupe, nici mai mult, nici mai puțin, decât funcția de procuror general al Republicii Moldova. Însă, ulterior, s-ar fi renunțat la acest plan, având în vedere cele trei excluderi ale lui Danileț, în România, din magistratură, chiar dacă ele au fost întoarse, în cele din urmă, prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Coincidențe. Beneficiarii decretelor emise de Maia Sandu, unși în diferite funcții, la Chișinău
Cristi Vasilică Danileț a infirmat, ulterior, informația cu privire la intenția de preluare a funcției de procuror general al Republicii Moldova. Însă, zilele acestea, a apărut o nouă informație, și anume aceea conform căreia judecătorul pensionat la 48 de ani, cu cetățenie moldovenească de un an și două luni, ar urma să ocupe o funcție în aparatul de lucru al guvernatorului Băncii Naționale a Republicii Moldova.
Reamintim, pe această cale, că noul guvernator al Băncii Centrale de la Chișinău este nimeni alta decât Anca Dana Dragu, care a fost numită în această funcție în data de 22 decembrie 2023. Evident, Danileț a infirmat și această informație.
Este imposibil de verificat dacă Cristi Vasilică Danileț s-a aflat sau nu în discuții pentru preluarea uneia dintre aceste două funcții importante în statul vecin. Însă, o serie de coincidențe bat la ochi. Prima coincidență constă în faptul că Cristi Vasilică Danileț a primit cetățenia Republicii Moldova în data de 11 noiembrie 2022, odată cu Daniel Marius Staicu. Acesta din urmă a fost numit, un an mai târziu, în data de 10 noiembrie 2023, în funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din Republica Moldova.
Daniel Marius Staicu a condus, anterior, între anii 2018 și 2020, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din România. Înainte de aceasta, a lucrat la Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dar și la Direcția de Investigare a Infracțiunilor Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. În 2022, an în care a dobândit cetățenia Republicii Moldova, prin același decret prezidențial al Maiei Sandu prin care a primit cetățenia și Cristi Vasilică Danileț, Daniel Marius Staicu a lucrat la D.C. VictoriaBank SA Chișinău.
11 cetățenii pentru români, acordate din 2021 până în 2023
A doua coincidență este aceea că Anca Dana Dragu, fost ministru al Finanțelor Publice în Guvernul Cioloș și fost președinte al Senatului României, din partea USR, este, așa cum am arătat mai sus, vicepreședintele ONG-ului ICDE – România Europeană, unde membru fondator este Cristi Vasilică Danileț și unde deja fostul judecător a desfășurat o activitate cu caracter politic ce a condus, în cele din urmă, la sancționarea sa de către CSM cu excluderea din magistratură.
Ei bine, Anca Dragu a primit, la rândul ei, cetățenia Republicii Moldova, printr-un decret prezidențial emis de președintele Maia Sandu la data de 21 decembrie 2023, după care, la data de 22 decembrie 2023, a fost numită, prin votul Parlamentului de la Chișinău, în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova.
Este, de asemenea, la fel de interesant că, potrivit documentelor oficiale, între decembrie 2021 și decembrie 2023, Maia Sandu a acordat cetățenia moldovenească unui număr de 11 români. Astfel, la data de 28 decembrie 2021, a primit cetățenia un anume Ionuț Adrian Zavera, născut în 1971. La 7 august 2022, a primit cetățenia o anume Lăcrămioara Caisîr, născută în 1974. La 20 noiembrie 2022, a primit cetățenia o anume Ioana Raluca Burduja, născută în 1984.
În 11 noiembrie 2022, a fost acordată cetățenia Republicii Moldova românilor Cristi Vasilică Danileț și Daniel Marius Staicu, ambii născuți în anul 1975. În 27 decembrie 2022, a primit cetățenia moldovenească un anume Petru Bunduc, născut în 1985. În 23 martie 2023, a primit cetățenia Aurel Octavial Păsat, născut în 1968. În 27 septembrie 2023 a primit cetățenia Cătălin Țacu, născut în 1972. În 28 octombrie 2023, a primit cetățenia moldovenească Emil Toma, născut în 1958. La 27 noiembrie 2023, a primit cetățenia Costel Grosu, născut în 1970. Iar, la data de 21 decembrie 2023, a primit cetățenia Anca Dana Dragu, născută în 1972.
Și Anca Boagiu lucrează pentru guvernul statului vecin
Tot luna aceasta, în Republica Moldova a ajuns să lucreze o altă „vedetă” din România. Este vorba despre Anca Boagiu, unul dintre cei mai importanți demnitari ai epocii Băsescu, o apropiată a fostului președinte al României. După ce, în toamna trecută, a fost numită, pentru a cincea oară consecutiv, în calitatea de administrator provizoriu al companiei naționale de transport aerian TAROM, Anca Boagiu a fost desemnată drept expert consultant al Uniunii Europene pentru integrarea Republicii Moldova.
Anunțul a fost făcut chiar de către Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale la Chișinău, care a precizat, într-un interviu acordat pentru „Vocea Basarabiei”, că Anca Boagiu lucrează în ministerul său pentru a sprijini pregătirea Republicii Moldova în vederea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. „Noi mobilizăm toate resursele și pregătim echipa să fie gata de negocieri. Dar trebuie să precizăm că și România, și Uniunea Europeană sunt alături de noi. În decembrie, a început să lucreze un consultant finanțat de delegația Uniunii Europene în Republica Moldova. Este un consultant din România, Anca Boagiu, care a stat în spatele procesului de negociere a României cu Uniunea Europeană. Anca Boagiu lucrează la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ca să ne ajute să ne mișcăm pe aceste trei capitole. Împreună cu Anca Boagiu, facem planul de pregătire și căutăm inclusiv alte persoane din România, care să vină să ne ajute”, a declarat ministrul Andrei Spînu.
