Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România nu a profitat de acest atu, transformând situl în obiectiv turistic, dar de la o cetate îngropată, Argedava ar putea deveni una complet distrusă. Arheologul care cercetează situl spune că săpăturile pentru viitoarea autostradă care se va lega de A0 vor fi la circa 8 metri distanță de cetate, în zona de protecție, iar pe o porțiune va afecta palatul cetății. Avizele au fost date de Direcția de Cultură Giurgiu și există inclusiv aprobarea Ministerului Culturii, deși nu s-au analizat unele documente care au fost modificate (falsificate) astfel încât să reiasă că monumentul nu va fi afectat. Există deja o plângere penală în acest caz.
Cetatea lui Burebista Argedava e la un pas de a deveni autostradă. Deși se putea alege alt traseu, Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a considerat că drumul trebuie să treacă prin palatul cetății. Ministerului Culturii nu are nimic împotrivă, deși arheologul care se ocupă de sit se opune și a depus plângere la DNA.
Nici măcar Nicolae Ceaușescu nu s-a gândit să distrugă cetatea lui Burebista când a construit lacul de acumulare din zona Mihăilești, ci chiar a cerut modificarea proiectului inițial care se apropia prea mult de cetate, mutând lacul la 2 km de sit. Doar actualul guvern consideră că nu ar fi o problemă dacă autostrada ar trece prin cetate.
Arheologul Nona Palincaş a explicat, pentru Jurnalul, că pe situl arheologic afectat de proiectul de infrastructură rutieră se află patru monumente istorice: „Popeşti - Cetatea geto-dacică Argedava”: sit arheologic (cod RAN: 104172.01), monument istoric (cod LMI GR-I-sA-14816), zonă protejată de interes naţional (Legea nr. 5/2001, poziţia I.2.e.15); Biserica „Sf. Treime” (cod LMI: GR-II-m-A-15063), aflată pe sit; Şcoala veche, astăzi grădiniţă (cod LMI: GR-II-m-B-15064), aflată pe sit și Necropola tumulară - cimitirul Argedavei (cod LMI GR-I-s-B-14817), aflat în vecinătate, spre sud-est de Argedava şi parte din aceeaşi zonă protejată de interes naţional ca şi Argedava (Legea nr. 5/2000, poziţia I.2.e.15).
„Situl arheologic se află la circa 25 km sud-vest de Bucureşti, pe teritoriul satului Popeşti. Cetatea ocupă cel mai lung promontoriu din întreaga Câmpie Română, aproximativ 1 km lungime şi circa 14-15 m înălţime, care, prin faptul că este şi locul cel mai apropiat de un râu major cum este Argeşul - aflat uneori la chiar sub 100 m distanţă -, care leagă Transilvania de Dunăre, a asigurat în același timp posibilităţi de locuire, de fortificare şi de contact cu regiuni foarte îndepărtate”, spune arheologul.
Locuită din perioada preistorică
Promontoriul care în mod natural a avut o formă triunghiulară neregulată a fost secţionat de şanţurile de apărare construite în epoca bronzului şi în epoca geto-dacică. Cetatea a fost divizată în funcţie de aceste şanţuri de apărare în sectoare sau aşezări: Sectorul A sau Acropola este capătul dinspre Argeş al cetăţii. Este punctul numit de localnici „Nucet” şi apare ca reper pentru identificarea sitului în general, pentru a-l deosebi de necropola tumulară din satul Popeşti, care se află în apropiere, spre sud-est de cetate.
Citește pe Antena3.ro
Sectorul A se întinde până la primul şanţ de apărare. Este sectorul sitului care va fi cel mai afectat de proiectul autostrăzii, urmând - dacă datele din Raportul arheologic MNIT se menţin - să fie săpat preventiv mai mult de jumătate. Aici se află Palatul Argedavei, explică specialista care se ocupă de cercetarea acestui sit de importanță națională și europeană.
Sectorul B se află între două şanţuri de apărare. „Aici se află o consistentă depunere arheologică inclusiv clădiri publice din epoca Argedavei şi Biserica „Sf. Treime” (cod LMI: GR-II-m-A-15063) cu actualul cimitir al satului, care îl continuă pe cel medieval târziu şi de epocă pre-modernă. Săpături preventive sunt prevăzute în proiectul autostrăzii şi în acest sector, în partea sa de nord-vest”, mai spune arheoloaga.
Sectorul C se află la sud de al doilea şanţ de apărare şi este suprapus de partea de nord a satului actual, care suprapune de altfel şi satul pre-modern. Aici se află un al monument istoric, Şcoala veche, azi grădiniţă (cod LMI: GR-II-m-B-15064). În partea de nord a Sectorului C, urmele de locuire din epoca Argedavei sunt certe. La capătul de sud, sunt rare.
Specialista mai spune că datele de la mare adâncime sunt importante nu numai pentru arheologie, ci şi pentru înţelegerea evoluţiei climei în trecut, în acest din urmă sens informaţiile din zona sitului arheologic având mai multă relevanţă din cauza îmbinării cu activităţile umane - îmbinare care la Pruni şi în alte locuri nu există din lipsa resturilor arheologice.
Zona dintre promontoriu şi Argeş urmează să fie ocupată de autostradă, ceea ce va face ca informaţiile arheologice şi despre climă de la mare adâncime să fie distruse, fie sigilate - în funcţie de lucrările de fundare ale drumului.
Instituțiile nu au dat nicio explicație
Traseul autostrăzii Bucureşti-Alexandria, proiectat tangent la sit, este parte a Master Planului General de Transport pentru România 2021-2030, pentru care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obţinut aviz favorabil pentru elaborarea studiului de fezabilitate de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Giurgiu. Atât Direcția de Cultură, cât și Ministerul Culturii au ajuns - nu se înțelege exact cum - la concluzia că lucrările, săpăturile și construcția autostrăzii nu vor afecta „integritatea sitului/monumentului istoric” și chiar că prin construirea autostrăzii peste cetatea lui Burebista, monumentul va fi protejat şi pus în valoare. Cu toate acestea, Nona Palincaș, arheologul care se ocupă de cercetarea acestui sit, se luptă să salveze cetatea Argedava, susținând - în calitate de expert - că monumentul va fi distrus de construirea autostrăzii.
Ministerul Culturii a aprobat traseul actual al autostrăzii, prin cetatea Argedava, într-o ședință care a avut loc pe 12 martie, dar decizia încă nu a fost publicată. S-a dat aviz favorabil, cu „condiții simbolice”, conform surselor noastre. Urma să se ia o decizie, până pe 25 martie, dar nu s-a mai comunicat și nici nu s-a mai publicat nimic, oficial.
