Antieuropenii vin la Strasbourg

Alegerile europene s-au incheiat cu bobarnace serioase pentru majoritatea partidelor la putere. Cel mai greu loviti sunt cancelarul german, Gerhard Schröder, premierul britanic, Tony Blair, si cel italian, Silvio Berlusconi.

Asa cum se temeau liderii Uniunii Europene (UE), cetatenii celor 25 de state nu s-au inghesuit deloc la urne. Mai mult, putinele lor voturi au ajuns la partidele de Opozitie, facand loc in Parlamentul European unor formatiuni politice dintre cele mai atipice. Reprezentanti ai minoritatilor nationale, opozanti ai UE sau membri ai aripii politice a organizatiei IRA, Sinn Fein, au reusit sa obtina locuri in legislativul european. Cu toate acestea, Partidul Popular European si Partidul Socialist raman cele doua mari puteri din Legislativ.

INGENUNCHEATII. Social-democratii cancelarului german Gerhard Schröder au avut parte de un fiasco. Ei au obtinut cel mai jenant rezultat de la al doilea razboi mondial incoace, fiind depasiti cu 23 de procente de opozitia conservatoare. In Franta, partidului presedintelui Jacques Chirac i s-a reconfirmat ca popularitatea ii este in cadere libera. Doar 16,6% dintre francezi i-au mai acordat incredere, in timp ce adversarii socialisti au obtinut 28,9% din voturi.

Nici laburistii premierului britanic, Tony Blair, nu au avut succes, situandu-se pe locul al doilea in preferintele electoratului. Partidul prim-ministrului italian, Silvio Berlusconi, a reusit contraperformanta de a primi cel mai mic numar de voturi din istoria sa de 10 ani. Nici in Irlanda, Suedia, Belgia sau Austria, partidele aflate la putere n-au avut performante prea bune.

CASTIGATORII. Singurii care n-au iesit sifonati din alegeri sunt premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero, dreapta din Grecia, condusa de Costas Caramanlis, si conservatorii premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker. De altfel, Luxemburg detine, alaturi de Belgia, recordul de participare la urne, cu peste 90 de procente, in conditiile in care prezenta la vot este obligatorie in aceste doua state.

ANARHIE IN EST. Cea mai neplacuta surpriza a fost dezinteresul alegatorilor din cele zece state abia intrate in UE. Doar 26% dintre cetatenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Campionii civismului au fost maltezii, care au votat in proportie de 82%. La polul opus s-au situat slovacii si polonezii, a caror prezenta la scrutin a fost sub 20%.

In statele ex-comuniste, guvernantii au fost umiliti. Reformele nu tocmai populare pe care le-au pus in aplicare in ultimii ani, tocmai pentru a face tranzitia spre Uniunea Europeana, i-au costat pe reprezentantii puterii, indiferent de coloratura politica.

In Estonia, formatiunea de dreapta condusa de premierul Juhan Parts s-a trezit ingenuncheata tocmai de Partidul Social Democrat, care, cu ceva timp in urma, abia avea curajul sa se afiseze, sub acest nume, pe scena politica a tarii, de frica sa nu fie asociat cu comunistii. In contrapartida, social democratii au pierdut sustinerea populatiei in state precum Polonia, Ungaria sau Cehia, unde se afla la putere.

FIASCO de STANGA. Partidul de guvernamant din Cehia s-a situat abia pe locul al cincilea in preferintele alegatorilor. Cehii au ales sa merga pe mana euroscepticilor si a comunistilor. Polonezii au trimis in Parlamentul UE, pe langa liberali, cativa membri ai unui partid antieuropean, ultracatolic si nationalist, precum si mai multi reprezentanti ai unei formatiuni politice al carei lider il admira pe Hitler.

In Ungaria, partidul conservator FIDESZ, al fostului premier Victor Orban, le-a luat fata socialistilor, obtinand cele mai multe mandate parlamentare, iar partidele de centru-dreapta din micuta Slovenie au obtinut patru dintre cele sapte mandate rezervate acestei tari in legislativul de la Strasbourg.

Opozitia de dreapta a invins si in Letonia, unde formatiunea premierului nici macar nu a reusit sa treaca pragul electoral.

Comisia e ingrijorata

Comisia Europeana a caracterizat drept "ingrijoratoare" redusa participare la urne a cetatenilor din cele zece state abia intrate in Uniune. Purtatorul de cuvant al Executivului european, Reijo Kemppinen, a subliniat ca, in afara de Cipru si Malta, unde oamenii s-au inghesuit, practic, la urne, "au existat probleme" in cateva state din grupul celor 10, in vreme ce in Lituania si Letonia participarea la vot trece drept "acceptabila". In restul grupului nou-venitilor, situatia este "ingrijoratoare si foarte nemultumitoare", a adaugat Kemppinen. Tot prin vocea purtatorului de cuvant, Comisia s-a aratat multumita de rezultatele din restul de 15 state ale Uniunii, care denota o participare "stabila, chiar incurajatoare in unele tari".

Polonia, marea invinsa

Cel mai mare stat din grupul de zece noi membri a pierdut puncte importante in urma alegerilor facute de electoratul sau. Guvernul polonez se vede acum intr-o pozitie de inferioritate fata de Uniunea Europeana, dupa cum a recunoscut chiar presedintele Poloniei, Aleksander Kwasniewski. "Forta argumentelor poloneze in problemele importante ale Uniunii risca sa fie mult mai mica", a spus presedintele. Practic, absenteismul de 80% si candidatii antieuropeni pe care polonezii i-au trimis, practic, in legislativul european ii vor face pe liderii europeni sa-i bata obrazul Poloniei, ori de cate ori aceasta tara va incerca sa se impuna intr-o dezbatere din cadrul Uniunii. Varsovia spera sa obtina solutii in avantajul sau in mai multe probleme, inclusiv repartizarea voturilor in Uniunea extinsa.