Apocalipsa pamanturilor miscatoare

Pe zi ce trece, pamantul miscator ingroapa casele gorjenilor din Se-ciuri. Terenul a mai fugit si ieri un metru. Imaginea care a ramas in urma prabusirii caminelor este una apocaliptica.

In satul gorjean Seciuri, terenul a mai fugit si ieri un metru. Casele care cu o zi inainte se mai tineau pe picioare peste noapte s-au prabusit. Unele chiar sub ochii proprietarilor. Imaginea care a ramas in urma prabusirii caselor este una apocaliptica. Localnicii spun ca asa isi imaginau Iadul pe pamant.

Drumul care facea legatura satului Seciuri cu celelalte localitati ale comunei Rosia de Amaradia a mai fugit si el, facand o adancitura de mai bine de cinci metri. Misiunea pompierilor militari si a jandarmilor de a-i ajuta pe oameni sa-si mai recupereze bunuri din gospodarii a fost astfel cu mult ingreunata. Aproape 187 de case au fost afectate si in jur de 500 de oameni au ramas fara acoperisuri deasupra capului, ca urmare a alunecarilor de teren din ultimele zile.

BASCULANTELE LUCREAZA. In comuna gorjeana Rosia de Amaradia, unde surparile de teren au culcat la pamat mai multe case decat in orice alt colt al tarii, basculantele zguduie asfaltul din sfert in sfert de ora. Huruie la deal incarcate cu materiale si mobilier din Seciurile, pana acum cel mai napastuit sat al comunei. De pe soseaua cocotata pe dealuri, privirea cuprinde contururile imense ale unei exploatatii miniere ce poarta pe umeri o parte din vina pentru furia pamantului. Iar imediat dupa tablita cu numele satului se intind in linie cateva randuri de corturi albe, inca goale, cu insemnul Crucii Rosii pe prelate, inaltate pe movile de ciment. Mai jos, utilajele grele incearca sa faca putina ordine prin pamantul surpat. Iar o portiune in panta din drumul ciopartit a fost acoperita cu piatra rosie, pentru a inlesni urcusul camioanelor. Dulapuri, vane ruginite, televizoare, scanduri si tigle se ingramadesc in spatele masinilor. Satenii ramasi sub cerul liber isi cauta adaposturi pe la rudele si prietenii din satele invecinate si cara dupa ei ce au mai putut salva din gospodariile distruse.

LAC VINOVAT. De-o parte si de alta a drumului ce coboara in satul gorjean, pamantul a prins forme ciudate. Ba suie, ba coboara si mai rupe cate o bucata din casele oamenilor. In tot satul troneaza manunchiuri de lespezi faramitate, pietroaie si felii de pamant desprinse cu tot cu copaci. Capite de fan stau culcate pe povarnisurile fisurate, laolalta cu siraguri de garduri imprastiate prin curti. "Deodata simtii ca incepura sa se sparga geamurile, ca se crapa prin casa", isi aminteste o femeie tanara. "Inca nu s-a daramat toata. Noi fusaram mai norocosi. Casele vechi, din jos, cazura primele, ca nu erau atat de captusite cu beton si fier ca ale noastre de aici." Femeia a varsat si ea piatra rosie in fata casei, sa poata sa bage camionul in curte. "Incarcam tot, haine si mobiler si le ducem la rude. Da"" pleznira geamurile si n-apucaram sa luam si giurgiuvelele", isi musca buzele de ciuda sateanca.

CRATERE. Drumul a fost pur si simplu sfartecat

LACRIMI. Multe dintre case au ramas doar cu barnele

DEZASTRU. Case crapate, oameni deznadajduiti...

Langa casa femeii se inalta odinioara una dintre cele mai falnice gospodarii din sat, cea a lui Constantin Pluta. Asa se lauda proprietarul. Acum, grajdurile ii fug de sub acoperisuri, ii cad bucati din casa, iar straturile de fasole din gradina sunt despartite de crapaturi in pamant de pana la doi metri. "Vine din deal, casele se lasa in jos, se inclina. Eu am 300 de gaini si 10 porci, munca de-o viata. Unde te duci in cort cu atata?", se intristeaza barbatul. Constantin Pluta este convins ca totul s-ar trage din vina unui lac de acumulare din spatele caselor. "Au dat drumul la un lac cu mii de metri cubi de apa. S-a tras toata apa din panza freatica si pamantul s-a scufundat, iar acu"" vine la vale". Sateanul avea doua case nou-noute. Spre una priveste acum amarat, pentru ca i-a ramas suspendata pe un povarnis, in spatele gospodariei, si nu mai poate ajunge la ea, iar cealalta nu mai are trai lung. "Dupa doua casi, ajunsai sa stau in cort. Mi-am incarcat televizor, mobila, usi. Le-am luat si eu asa, ca sa putrezeasca pe la altii."

STRAMUTARE. Mai jos in sat, un batranel asculta calm, in surdina, muzica populara la un radio. Se uita in lungul drumului, ghemuit pe o bancuta din fata portii. In curtea mosului, casei de caramida ii fuge pamantul de sub picioare. S-a lasat pe spate, pe spinarea unui damb. O dormeza si alte acareturi infasurate in folii de plastic zac nestingherite intr-un colt al curtii. "Am luat un sifonier, un bufet, o masina de cusut. Vorbii cu primarul sa-mi dea un vagon (n.r. - modul), ca n-am copii, sunt doar eu si nevasta. Nu poti gati in el, numai caldura poti sa-ti faci, cu radiatorul." Batranul asteapta o masina libera, sa-si incarce si el ultima bruma de avut si sa ia in primire "vagonul".

Cateva dintre casele crapate, cu geamurile sparte au fost pustiite de mobila. Au ramas in urma doar stalpi de electricitate culcati prin baltoace si vii intinse prin ograzi. In alte curti, basculantele sunt trase pana in fata caselor. Oamenii au proptit in lada masinii scanduri lungi si si-au incropit veritabile tobogane, pe care lasa sa alunece tigle si placi de azbest.

REFUZ. Manunchiuri de tigle, caramizi si scanduri au fost ordonate ingrijit pe la portile oamenilor. Satenii din Seciuri nu vor in ruptul capului sa se adaposteasca in corturile goale din tabara de sinistrati proaspat amenajata pana nu-si vad avutul salvat. "Avem porci, avem pasari, trebuie sa daramam, sa luam materialele cu noi. Abia apoi mergem la corturi. Barbatu-meu sa dusa deja acolo, sa primeasca numar de la primar", se mandreste o femeie.

IN TABARA

Corturile goale date de Crucea Rosie ii asteapta pe sinistratii din Seciuri. Doua dintre ele adapostesc deja paturile si saltelele pe care vor dormi satenii afectati. Cristinel Faitar, primarul comunei Rosia de Amaradia, spune ca deocamdata a pus la dispozitia oamenilor doar 28 de corturi din cele 60 primite de la rezervele de stat. "Celelalte sunt la primarie, la pastrare. Am facut repartizarea, cate patru in fiecare cort. Avem promise 35 de rulote, adica de module, de la Ministerul Administratiei Publice, in care vor sta cu prioritate femeile cu copiii, batranii si persoanele bolnave. Noi ii asteptam." Potrivit primarului, dintre sinistrati, 111 si-au dus care ce a apucat la rudele din comuna, 164 au fost repartizati in module si 220 vor lua calea corturilor. Oamenii au primit ieri apa minerala, paine si conserve. "O sa vina un grup de meseriasi de la mina din Berbesti sa amenajeze si o cantina. Speram ca luni dupa-masa sa fie gata. Vrem sa facem si tarcuri pentru animale prin spatele taberei, pe un crang", adauga Faitar. Primarul din Seciuri asteapta un nou transport de alimente din partea Rezervelor de Stat in cursul acestei zile. Cristinel Faitar este absolut convins ca "surparile au avut loc din cauza ploilor din 2005 si 2006. Chiar din 2001 au inceput sa fie afectate imobilele de alunecarile de teren. Din cauza transportului minier si a celor doua cariere de la rasaritul si de la apusul comunei, care au dislocat niste dealuri naturale.