Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce, săptămâna trecută, Parlamentul a decis constituirea unei comisii speciale care să creeze un cadru legislativ coerent pentru protejarea victimelor violenței domestice, peste 30 de parlamentari au depus un proiect de lege prin care sunt introduse măsuri suplimentare în acest sens. Astfel, autorităţile locale vor fi obligate să contacteze victima în termen de 3 zile de la emiterea ordinului de protecție, dar înainte de expirarea acestuia, iar în cazul repetării comportamentului agresiv, durata ordinului de protecție poate fi extinsă până la 24 de luni. O altă modificare importantă prevede că atât victima, cât și agresorul vor putea beneficia de asistență juridică „obligatorie și gratuită”, în cazul în care ordinul de protecţie provizoriu este contestat.
Propunerea legislativă pusă recent pe masa senatorilor vizează completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și a Legii 26/2024 privind ordinul de protecție, iar modificările propuse urmăresc consolidarea cadrului normativ în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, prin măsuri cu impact direct asupra: protecției efective a victimelor, creșterii eficienței intervenției instituționale și reducerii riscului comportamentelor violente recurente în cazul agresorilor.
Proiectul de lege a fost inițiat de opt parlamentari (cinci de la USR și câte unul de la PSD, PNL și UDMR) și este semnat, în total, de 36 de deputați și senatori de la cele patru formațiuni politice.
Violenţa domestică rămâne o problemă socială gravă şi persistentă în România, cu implicaţii directe asupra vieții, sănătății, libertății şi demnității persoanelor afectate, spun inițiatorii, precizând că modificările pe care le propun se bazează pe recomandările Avocatului Poporului.
„Prezenta propunere legislativă se fundamentează inclusiv pe concluziile şi recomandările formulate în Raportul special privind violenţa domestică, publicat de Avocatul Poporului în anul 2025. Documentul relevă o serie de disfuncționalități în aplicarea legislaţiei actuale, printre care: lipsa de informare a victimelor cu privire la drepturile şi opţiunile legale de protecţie, necomunicarea cazurilor de violenţă domestică de către organele de poliţie către DGASPC/DAS, ceea ce împiedică dispunerea de măsuri sociale şi de sprijin, lipsa unei cooperări interinstituţionale funcţionale, în special în cazurile recurente sau cu risc ridicat”, se arată în expunerea de motive.
Autoritățile locale, obligate să contacteze imediat victimele
O primă măsură prevăzută în proiect pentru îmbunătățirea mecanismului de protecție este introducerea obligației explicite ca autoritățile administrației publice locale să contacteze în mod activ victima, atât imediat după emiterea ordinului de protecție, cât și cu cel puțin 14 zile înainte de expirarea acestuia, pentru a o informa cu privire la dreptul de a solicita prelungirea măsurii de protecție.
„Autoritățile administrației publice locale au obligația de a contacta victima, în termen de 3 zile de la emiterea ordinului de protecţie, precum şi la expirarea măsurilor de protecție, în vederea asigurării exercitării dreptului la informare al victimelor violenţei domestice, inclusiv cu privire la posibilitatea prelungirii ordinului de protecţie, potrivit competențelor ce le revin.
Cu cel puțin 14 zile anterioare expirării duratei pentru care a fost emis ordinul de protecţie, autoritățile administrației publice locale au obligaţia de a contacta victima pentru a o informa cu privire la dreptul acesteia de a solicita prelungirea ordinului de protecţie, în cazul în care motivele emiterii acestuia subzistă sau în cazul în care au apărut motive noi”, stipulează proiectul de lege.
Pe de altă parte, se introduce și obligativitatea comunicării deciziei de emitere a ordinului de protecţie, în termen de maximum 5 ore de la emitere, inclusiv către autorităţile administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul protecţiei victimelor, nu doar către structurile Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi/sau a agresorului.
Modificările propuse vizează prevenirea discontinuităţilor în protecţia oferită de cadrul legal actual, explică inițiatorii.
Instanța, obligată să trimită agresorul la psiholog
De asemenea, printr-o modificare la Legea nr. 217/2003, instanţa va trebui să dispună, pe lângă măsurile de protecție pentru victimă, şi „obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, internare voluntară ori nevoluntară, în condiţiile legii”. În prezent, legea prevede doar posibilitatea instanței de a dispune o astfel de obligație.
În situația în care agresorul este consumator de substanţe psihoactive, instanța poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea într-un program de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.
„Această modificare are ca obiectiv îmbunătăţirea cadrului de funcţionare şi aplicare a ordinului de protecţie ca mecanism cu valențe educative şi preventive, care să contribuie activ la reducerea riscului de recidivă”, conform expunerii de motive.
Practic, spun inițiatorii, ordinul de protecţie capătă o funcţie dublă: pe lângă protejarea imediată a victimei, contribuie la prevenirea comportamentului violent recurent: „Această abordare este aliniată cu bunele practici în materie de justiţie restaurativă şi intervenţie psiho-socială, promovând nu doar apărarea victimei, ci şi, acolo unde este posibil, recuperarea socială a agresorului”.
Ordin de protecție prelungit, în cazul recidivei
Un alt aspect esențial vizat de propunerea legislativă este adaptarea măsurilor legale la realitatea cazurilor cu risc ridicat, în special cele în care există pericolul repetării faptelor.
Prin completarea legislației, se conferă instanței posibilitatea de a dispune un nou ordin de protecție, cu o durată extinsă de până la 24 de luni, în cazul repetării comportamentului agresiv, indiferent de identitatea victimei. Această prevedere oferă un răspuns adecvat situațiilor în care comportamentul violent este repetitiv și sistemic, explică inițiatorii în expunerea de motive.
Cererea, depusă și unde au fost comise actele de violență
Totodată, proiectul prevede explicit că victima poate solicita emiterea ordinului de protecţie atât la instanţa de pe raza domiciliului sau reședinței sale, cât și la instanţa din circumscripţia în care au fost săvârşite faptele de violenţă.
„Această clarificare legislativă are rolul de a elimina interpretările restrictive apărute în practică şi de a asigura accesul efectiv şi neîngrădit al victimelor la justiţie şi la măsuri de protecţie urgent. Alegerea locului unde se depune cererea este exclusiv atributul victimei, competența fiind alternativă”, spun inițiatorii.
„Asistenţa juridică a agresorului este obligatorie şi gratuită”
O altă modificare importantă prevede că atât victima, cât și agresorul vor putea beneficia de asistență juridică „obligatorie și gratuită”, în cazul contestării ordinului de protecţie provizoriu, pentru „garantarea unui proces echitabil pentru toate părţile implicate”.
„Introducerea asistentei juridice obligatorii şi gratuite în cazul contestării ordinului de protecţie provizoriu, atât pentru victimă, cât şi pentru agresor, asigură respectarea principiului egalităţii de arme şi a dreptului la apărare, într-o procedură cu impact semnificativ asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în concordanţă cu reglementările aplicabile în cazul ordinului de protecţie emis de instanţă”, se arată în expunerea de motive.
La expirarea duratei măsurilor de protectie, cererea pentru un nou ordin de protecție va putea fi introdusă în numele victimei şi de către: procuror; reprezentantul unităţii administrativ-teritoriale cu atribuţii în materia protecției victimelor violenţei domestice; reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, cu acordul victimei.
Peste 40.000 de cazuri de violență domestică, doar în primele 4 luni
Deşi cadrul legislativ a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, realitatea de zi cu zi arată că, în ciuda evoluţiei cadrului legal, protecția victimelor este în continuare fragilă, spun inițiatorii propunerii legislative.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Justiţiei, adaugă aceştia, în anul 2023 au fost înregistrate 23.765 de dosare având ca obiect emiterea ordinului de protecţie. În anul 2024, numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la 28.983 de cauze.
De asemenea, conform datelor furnizate inițiatorilor de Poliţia Română, doar „în primele patru luni ale anului 2025:
-
au fost înregistrate 40.030 de cazuri de violență domestică (19.984 în mediul urban şi 20.046 în mediul rural);
-
au fost emise 3.788 de ordine de protecţie provizorii, dintre care 1.464 au fost confirmate de instanţe prin emiterea unui ordin de protecţie;
-
în total, instanţele judecătoreşti au emis 4.160 de ordine de protecţie în această perioadă”.
„Aceste cifre confirmă persistenţa fenomenului şi subliniază necesitatea introducerii unor măsuri suplimentare, menite să asigure continuitatea protecţiei, informarea victimelor şi îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale”, transmit parlamentarii care au depus proiectul la Senat, ca primă Cameră sesizată.
În primele 8 luni ale anului 2025, polițiștii au emis 9.366 de ordine de protecție provizorii, 3.629 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată, conform unui nou raport IGPR.
În România, în fiecare săptămână, o femeie îşi pierde viaţa din cauza violenţei domestice. De la începutul anului 2025, 45 de femei au fost ucise, multe chiar în casele lor, de către cei care ar fi trebuit să le protejeze.
Citește pe Antena3.ro
