Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statul a mai găsit o sursă de finanțare pentru afaceri dubioase: pensiile private obligatorii din Pilonul II. Banii românilor ar putea fi folosiți pentru investiții în firme românești, inclusiv mici companii, greu de evaluat. Nici nu ar fi nevoie de acordul titularilor acelor pensii private din care se folosesc fondurile. Bogdan Hossu, președintele CNS „Cartel Alfa”, a declarat, pentru Jurnalul, că nu se poate accepta o astfel de decizie, pentru că nu există garanții în privința investiției. În plus, banii ar putea să fie folosiți oricum de companii. Nu este vorba despre companiile care au capital majoritar de stat - analizate acum de Guvern, din care foarte puține au fost profitabile în ultimii ani -, ci de firme private, chiar și unele mici, care ar putea primi bani din pensiile private ale românilor. Astfel, ar putea primi finanțare nerambursabilă toate firmele „de casă” ale partidelor de la guvernare.
În România nu este o noutate că partidele de la guvernare își finanțează, prin toate mijloacele, oamenii și firmele „de casă”, pentru a primi apoi susținere în campaniile electorale și voturi, la alegeri. O nouă încercare de a aduce finanțare pentru astfel de susținători este lansarea ideii de a lua din banii strânși în Pilonul II de pensii private, pentru investiții în companii românești.
Consilierul economic prezidențial Radu Burnete a declarat recent că ideea de a redirecționa banii din Pilonul II spre firmele românești nu e o noutate, ci este un proiect care se discută de foarte mult timp. Procentul care s-ar investi în companii nu ar trebui să depășească 3%, iar banii s-ar folosi pentru firmele românești care doresc să se extindă.
Ideea ar fi preluată din alte țări din regiune, iar statul român ar putea decide să permită fondurilor care administrează Pilonul II să investească în mai multe tipuri de instrumente financiare. Până acum s-au investit în titlurile de stat, considerate sigure.
Pilonul II de pensii reprezintă fondurile de pensii administrate privat, reglementate de Legea nr. 411/2004 care a conceput acest pilon ca un supliment la pensia de stat, prin direcționarea unei părți din contribuția individuală de asigurări sociale (4,75% din salariul brut) către un cont individual de pensie administrat privat. Banii acumulați în acest cont sunt investiți de administratorii fondurilor de pensii în diverse instrumente financiare. Contribuțiile la Pilonul II sunt colectate din contribuția de 25% la sistemul public de pensii, banii fiind direcționați către fondurile private de pensii, iar această contribuție este apoi transformată în unități de fond și participantul este considerat deținător de unități de fond.
Banii nu sunt deloc puțini
De acum, banii din Pilonul II s-ar putea investi și în acțiuni ale companiilor românești sau obligațiuni emise de companiile românești, acesta fiind considerat un tip de investiții care ar ajuta companiile să facă la rândul lor alte investiții.
Consilierul prezidențial a explicat că s-ar risca între 1 și 3% din banii strânși în Pilonul II, dar suma oricum este foarte mare, pentru că Pilonul II de pensii private obligatorii din România a atins la începutul anului 2026 rezultate record, cu active nete ce depășesc 200 de miliarde de lei (peste 30 de miliarde de euro) administrate pentru 8,4 milioane de români. Cu un randament mediu anual de 8,3%, sistemul a înregistrat un câștig net din investiții de peste 75 miliarde de lei, iar suma medie acumulată de un salariat a crescut semnificativ. Dacă ar redirecționa către companii 3%, ar însemna că statul vrea să dea 1 miliard de euro unor firme românești despre care nu se știe nimic.
Proiectul va fi atacat la CCR
Despre această idee, prezentată de consilierul prezidențial ca o „diversificare de portofoliu pentru fondurile de pensii”, liderul Cartel Alfa spune că nu ar trebui să se aplice, pentru că implică riscuri majore, care nici măcar nu pot fi calculate, toate pe banii românilor.
„Dacă vor să reducă acea cotă care revine bugetului de stat și să investească pentru societăți comerciale, acest lucru presupune un risc pe care nici parlamentarii nu l-au înțeles. Printr-o astfel de decizie, statul aruncă riscurile în spinarea salariaților care nici nu se pot opune. Una este că eu vreau să îmi asum un risc și să investesc într-un fond de investiții, alta e să folosească cineva banii mei, fără să mă consulte. O astfel de lege trebuie să fie atacată imediat la Curtea Constituțională, dacă se va ajunge la legiferare”, a declarat Bogdan Hossu pentru Jurnalul.
Va fi o problemă cu atacarea proiectului de lege la CCR, pentru că instrumentul pe care îl au la dispoziție sindicatele este Avocatul Poporului, iar Hossu spune că această instituție nu mai este de mult timp în slujba poporului, sprijinind doar deciziile Guvernului. Va fi nevoie de parlamentari care să sesizeze CCR pentru neconstituționalitate.
Banii riscați pentru privați ar fi puțini
Burnete a explicat că Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) vrea să se asigure că banii românilor din fondurile de pensii sunt în siguranță și nu sunt investiți în afaceri riscante, dar pentru a reduce riscul, propunerea e de redirecționare a cel mult 3% din total. Banii ar ajunge inclusiv la companiile mici, afaceri private pe care statul să le „descopere” ca fiind cu potențial de creștere.
Problema pe care o ridică liderul Cartel Alfa este riscul crescut ca aceste firme să nu facă profit, iar banii românilor să se piardă, precum și să se comită un șir nesfârșit de fraude.
Fondurile de pensii nu vor fi obligate să investească în aceste firme, ci vor putea alege dacă vor să ofere finanțările. Pentru un astfel de proiect ar fi nevoie, însă, de o capacitate imensă de evaluare, ceea ce ar necesita o investiție suplimentară din partea statului sau a fondurilor de pensii private, pentru a se putea estima dacă profitul va crește, astfel încât să aducă beneficii fondului.
Dar într-un astfel de mecanism, este posibil să fie „băgate pe ușa din dos” la finanțare firme „de casă” ale politicienilor, așa cum s-a întâmplat deja, de nenumărate ori, ca unele mici firme de apartament să câștige licitații „cu dedicație”. Practic, fondurile de pensii ar putea finanța din banii românilor toate afacerile care susțin partidele politice, printr-o nouă fraudă națională cu bani privați.
Scandalurile legate de retragerea integrală a sumelor
Pilonul II a devenit subiect de scandal mai întâi în anul 2017, când Liviu Dragnea a propus retragerea sumelor strânse în conturi de fiecare român care a cotizat. Astfel, fondurile de pensii private care administrează aceste sume colosale, strânse din pensia privată obligatorie, ar fi rămas fără o sursă foarte mare de finanțare.
Al doilea scandal a fost anul trecut, în luna august, când s-a dorit o modificare legislativă, astfel încât „valul de decreței” care iese la pensie în perioada următoare să nu poată beneficia de întreaga pensie privată cu retragere într-o singură tranșă, pentru că ar fi probleme legate de capacitatea de plată a sumelor uriașe.
Problemele Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat au fost ignorate mai mult de două decenii. Legea care reglementează Pilonul II de pensii private este din anul 2004, iar colectarea banilor a început în 2008, dar nimeni nu a observat, până anul trecut, că legea ar permite retragerea integrală a pensiei private, ceea ce ar putea afecta grav fondurile de pensii private, dacă sute de mii de români și-ar cere toți banii, la ieșirea la pensie - așa cum a explicat chiar președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Proiect de lege cu probleme de constituționalitate
Modul în care Guvernul a vrut să modifice legea, pentru a nu permite retragerea sumelor integral, încălca toate principiile legale și constituționale. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut atunci că proiectul de lege i-a fost dat chiar de către ASF, pentru că autoritatea a constatat anomalia și încearcă să elimine efectele acestei scăpări din lege.
Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a explicat atunci că nu există nicăieri în Europa sistem de pensii în care să poți retrage toți banii, iar pentru modificarea legii au fost luate în calcul mediile europene ale pensiilor private, atât în ceea ce privește suma forfetară care poate fi retrasă, limitată la 25%, cât și perioada maximă de 10 ani pentru care pot fi stabilite tranșe lunare, ca să se evite situația în care sute de mii de oameni ar vrea să-și retragă brusc banii din Pilonul II, destabilizând sistemul. De asemenea, ar fi mai rentabil ca pensionarii să primească banii în tranșe lunare, pentru că pot plăti impozite mai mici sau deloc.
Modificări ale legii, pentru „standarde europene”
În scandalul Pilonului II a intervenit și președintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care a explicat că nici măcar nu există o problemă reală a fondurilor de pensii, chiar dacă românii și-ar retrage toți banii din Pilonul II într-o singură tranșă. „Valul” retragerilor ar veni abia peste 15 ani, estimează APAPR, având în vedere numărul mare de „decreței” care au cotizat la Pilonul II de pensii private și care ar putea alege să retragă banii într-o singură tranșă.
Acesta a spus că legea are impact neutru asupra sistemului de pensii private, deoarece în sistemul actual nu există diferențe în ceea privește input-ul. Radu Crăciun a mai spus că fondurile de pensii sunt lichide și pot face față plăților și vârfurilor de plată care vor veni - intrările de bani sunt suficiente pentru a se face plăți chiar și în situațiile în care ar apărea aceste vârfuri de plată de la care a pornit inițiativa ASF pentru a modifica legea.
Președintele APAPR a mai oferit câteva explicații pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, precizând că românii nu sunt suficient de bine informați și ar putea lua decizii greșite. Cu toate acestea, asociația a susținut modificarea legii, pentru a introduce „principii corecte care se regăsesc în toate țările care au astfel de sisteme de pensii private dezvoltate”. De asemenea, președintele APAPR a mai explicat de ce românii ar opta mai degrabă pentru o retragere eșalonată a banilor din Pilonul II de pensii, pentru că la o retragere integrală impozitul va fi mai mare față de cea de la eșalonare - adică o mare parte din bani ar merge către stat, prin impozitare. Aceeași explicație a dat-o și președintele ASF, când a prezentat avantajele alegerii unei retrageri eșalonate a pensiei din Pilonul II.
Citește pe Antena3.ro
