Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toată lumea ar trebui să iasă la pensie la 65 de ani, fără excepții, consideră Bolojan, fără a ține cont de condițiile de muncă din domeniile de apărare sau altele care solicită fizic persoane cu vârsta de peste 50 de ani și care nu pot fi reîncadrate nici măcar în departamente ce presupun munca de la birou, în aceleași instituții. O altă sursă de venituri la bugetul statului ar fi de la persoanele cu dizabilități și de la angajații bolnavi care nu vor mai avea dreptul la concedii medicale.
Cu o zi înainte de protestul sindicaliștilor, rezerviștilor și polițiștilor, de pe 18 decembrie, premierul Ilie Bolojan a declarat că „oamenii ies din sistem când sunt la maturitate profesională” și toată lumea ar trebui să se pensioneze la vârsta de 65 de ani. În opinia premierului, ar trebui să fie eliminate politicile care permit evitarea muncii și care aduc costuri uriașe pentru bugetul țării. Pe „lista neagră” figurează și numărul prea mare de persoane cu dizabilități - peste 900.000 -, dar și numărul prea mare de zile de concediu medical de care beneficiază angajații români. Toate aceste tăieri ar ajuta bugetul statului, crede premierul.
„Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni și mai mulți oameni de calitate în economia reală. În condițiile în care te poți pensiona la 48-50 de ani, da, gândiți-vă că atunci când ești la maturitate profesională, oamenii când ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20-25 de ani, ei pleacă la vârful maturității personale în pensie”, a declarat premierul, cu o zi înainte de protestul organizat la Palatul Cotroceni, într-un interviu acordat într-un podcast realizat de Andi Moisescu.
Rezerviștii cer să li se respecte drepturile
Pe 18 decembrie, patru confederații sindicale - Meridian, Cartel Alfa, Frăția și CSDR - au protestat, împreună cu polițiștii și rezerviștii din Confederația Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), la Palatul Cotroceni. La manifestație au fost invitați și toți membrii și susținătorii confederațiilor. Protestatarii îi cer președintelui Nicușor Dan „să își ia în serios rolul de mediator” între sindicate și Guvern, „pentru renunțarea la politica de genocid, adică a concedierilor, suprataxării muncii și impozitării demente și nejustificate, vizând distrugerea proprietății private”.
Rezerviștii și polițiștii sunt cei mai vehemenți protestatari, în cadrul acțiunilor anunțate de sindicate pentru luna decembrie. Aceștia cer eliminarea supraimpozitării ilegale a pensiilor cu impunerea la plata CASS, în condițiile în care și militarii, și polițiștii au asigurate prin legile-statut gratuitatea actului medical și tratamentelor în unitățile spitalicești proprii.
De asemenea, chiar în această perioadă, polițiștii și militarii sunt revoltați de noua modificare legislativă care va afecta și cadrele militare, după o modificare a legislației din anul 2019, care i-a vizat doar pe polițiști, eliminându-le posibilitatea de pensionare anticipată în cazul desființării posturilor.
Eliminarea „portiței” pensionării anticipate
Acum se merge mai departe, prin aplicarea acelorași prevederi și pentru militari. Absurditatea prevederilor legislative care urmează să fie adoptate este că nici măcar militarii care nu vor mai fi „apt combatanți” nu se vor putea pensiona anticipat, urmând să fie folosiți la munca de birou, deși posturile care li s-ar potrivi sunt deja ocupate și nu reprezintă mai mult de 30% din total.
Modificarea Legii nr. 80/1995 elimină „portița” spre pensie în cazul reorganizării instituțiilor de apărare. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a modificat Statutul cadrelor militare (Legea 80/1995), prezentând-o ca o „măsură de protecție” pentru angajați, dar schimbarea împiedică ieșirea din sistem cu beneficii financiare (pensie anticipată) a personalului afectat de desființarea funcțiilor. Legea s-a modificat mai întâi pentru polițiști, eliminându-le această posibilitate din 2019, dar în MAI sunt și cadre militare.
Apt-combatant până la 65 de ani
MAI recunoaște acum un deficit de 22% și noua modificare legislativă ar trebui să păstreze personalul în cadrul ministerului, dar condițiile care li se vor impune de acum militarilor doar îi dezavantajează, sindicaliștii explicând că nu va avea nimeni de câștigat dacă inclusiv cadrele militare care nu vor mai fi „apt combatante” vor fi ținute forțat în sistem.
Conform legislației de până acum, dacă postul unui militar se desființează și nu există posibilități de reîncadrare, acesta este trecut în rezervă. Acest fapt declanșează beneficii majore prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat: trecerea în rezervă atunci când, în urma reorganizării nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții. De asemenea, Legea 223/2015 le permitea militarilor să iasă la pensie cu 5 ani mai devreme decât vârsta standard, dar existau beneficii și la pensionarea anticipată parțială, pentru cei cu o vechime efectivă de doar 20 de ani, față de 25, dacă motivul ieșirii este reorganizarea. Acest lucru nu se va mai întâmpla, după modificarea legislativă.
Noul mecanism presupune blocarea ieșirii prin „numirea fără acord”. „Pentru a stopa exodul de personal prin această portiță, MAI propune, prin proiectul de OUG discutat recent, completarea Legii 80/1995 cu un mecanism importat din statutul polițiștilor”, explică Sindicatul „Diamantul”, vorbind despre o „capcană” introdusă prin eliminarea opțiunii de a refuza - în loc să constate că „nu sunt posibilități de încadrare”, ceea ce ar duce la pensie anticipată, instituția creează artificial aceste posibilități.
Proiectul introduce posibilitatea numirii în funcție fără acordul cadrului militar, dacă funcția este în aceeași localitate sau garnizoană, iar militarii vor fi nevoiți fie să accepte repartizarea obligatorie, fie să demisioneze.
Reîncadrați pe posturi care nu există
Polițiștii și militarii vor pierde, astfel, posibilitatea de pensionare anticipată și foarte mulți bani la care până acum aveau dreptul. Dar ar putea să apară și alte tipuri de probleme în sistem, din cauza eliminării acestor posibilități de pensionare anticipată, pentru că nu vor exista posturi suficiente pentru cei care ar trebui să fie trecuți în rezervă, iar problema deficitului de personal nu se poate rezolva în acest mod.
„Cei care nu vor mai putea avea aceeași performanță ca înainte vor fi trecuți la munca de birou, eventual la Comunicare, dar aceste posturi nu pot trece peste 30% din total. Ce vor face militarii care nu vor mai fi apt combatanți?”, a explicat, pentru Jurnalul, Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).
Protestele sindicatelor, rezerviștilor și polițiștilor continuă, deși solicitările către premierul Ilie Bolojan sunt în totală disonanță cu opiniile acestuia, deja exprimate în spațiul public.
Citește pe Antena3.ro
