Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima poziţie oficială postelectorală a PNL s-a produs la 26 mai 1990, în cadrul unei conferinţe susţinute de Radu Câmpeanu, la Hotelul Intercontinental. Întrevederea cu presa i-a prilejuit preşedintelui liberal remarce acide la adresa noii puteri.
La "propunerea" Frontului ca Radu Câmpeanu să devină "preşedintele maghiarilor" (PNL şi UDMR încheiaseră o alianţă electorală), s-a replicat cu lozinca "Ion Iliescu, preşedinte al romilor". În ciuda atacurilor din mass-media, liberalii anunţau o opoziţie "de moderaţie şi echilibru, de critică nu sistematică, ci constructivă, pe principii tradiţional-liberale".
La începutul lunii iunie, PNL a convocat delegaţia permanentă la o întrunire, cu participarea conducerii centrale, a şefilor organizaţiilor municipiului Bucureşti, a sectoarelor şi a judeţelor, a membrilor Biroului Executiv al Secretariatului, a consilierilor politici, deputaţilor şi senatorilor. Adică, toată floarea vestită a liberalilor.
Scrutând viitorul, Radu Câmpeanu, care a deschis lucrările conferinţei, a trasat sarcinile PNL. "Vom avea misiunea dificilă de a pătrunde în zonele electoratului sătesc şi muncitoresc, declara liderul liberal.
Avem obligaţia să le explicăm ţăranilor şi muncitorilor opţiunile PNL pe plan economic şi social. Să-i facem să înţeleagă că tot ce propunem este spre binele lor. Între timp vor interveni alegerile pentru administraţia locală, a căror importanţă este vitală. O lege va fi elaborată de Parlament."
Deşi dezamăgit de rezultatul alegerilor generale, vorbitorul vedea partea plină a paharului. În patru luni, PNL înfiinţase organizaţii în mai toate judeţele ţării şi obţinuse un scor electoral onorabil. Totuşi se preconizau şi măsuri interne de organizare a partidului.
În fiecare judeţ, un liberal era responsabil de domeniul "comunicare şi informaţii". Pentru ameliorarea bugetului, greu încercat de efortul electoral, cotizaţia membrului de partid creştea la 25 de lei. Se constituiau comisii de lucru formate din specialişti în probleme juridice, economice, administrative, sociale.
PNL trebuia să câştige aderenţi printre studenţi, cărora li se acorda o "largă autonomie de organizare". Învăţătorii, medicii şi preoţii erau alte "ţinte" ale propagandei liberale.
După ce preşedintele şi-a încheiat discursul, la microfon s-au succedat alţi 34 de vorbitori. Pe rând, politicienii şi-au spus părerile despre trecutul recent şi, mai ales, despre viitorul partidului. Unii denunţau arivismul politic, alţii cereau o preocupare în plus pentru problemele ecologice.
Cu toţii însă au vorbit despre promovarea iniţiativei private în economia românească. Pentru sondarea realităţilor rurale, s-au propus cercetări sociologice în sate, după modelul echipelor conduse de Dimitrie Gusti în perioada interbelică. Printre propuneri figura şi salarizarea personalului permanent al organizaţiilor liberale.
La întrunire s-au anunţat şi schimbări în structura de conducere a partidului. Sorin Botez, secretar executiv cu probleme externe, a fost avansat în funcţia de vicepreşedinte al PNL, în timp ce Nicolae Enescu şi Andrei Chiliman se ocupau de organizarea teritorială.
ŢIGANII, AURUL ŞI FRONTUL
După alegeri, oficiosul liberal Viitorul a publicat numeroase exemple din care reieşeau lucruri "necurate" în timpul votării la Bucureşti. Situaţiile erau dintre cele mai diverse: bolnavi imobilizaţi la pat la care urnele mobile nu au ajuns, oameni care votau "în grup", urmând "indicaţii preţioase" (Bălăceanca, Drumul Taberei), dispariţia ştampilelor (Mihai Bravu), suplimentarea listelor electorale cu persoane decedate (Sectorul 3), buletine gata ştampilate, urne neverificate aduse la secţie după debutul alegerilor (Liceul "Al. Sahia" de pe Şoseaua Pantelimon), interzicerea observatorilor străini (Sectorul 2). Iar în inima Capitalei, la 22 mai 1990, câţiva votanţi îşi cereau drepturile băneşti... Ziaristul T. Dârlea relata un dialog cu câţiva ţigani din comuna Săruleşti (judeţul Călăraşi), care "pichetau" sediul Băncii Naţionale. Interlocutor, Mihai Stănescu, bulibaşa satului. "Cu ce probleme aici? Am venit să ne dea aurul. Ce aur? Aurul nostru, doar ne-au promis că, dacă votăm, după votare ni-l dă. Cum dacă votaţi «vi-l dă»? Aşa ne-au spus: că dacă votăm ca «toată lumea» ne dă... Şi cu cine a votat «toată lumea»? Cu Frontul, şi noi tot cu Frontul am votat. Poate n-aţi votat cu Frontul? Ba da, cu Frontul, că de aceea am venit după aur."
ALEŞII LIBERALI
Din partea PNL, în Parlament au fost trimişi următorii politicieni: Radu Câmpeanu, V. Ionel Săndulescu (ambii în circumscripţia Bucureşti), Ion Sabin (Constanţa), Mircea Voica (Dolj), Dumitru Căluianu (Galaţi), Petru Jurcan (Hunedoara), Cezar Buda (Iaşi), Emil Tokacs (Prahova), Mircea Curelea (Sibiu), Mihai Ruva (Timiş), la Senat.
În Camera Deputaţilor, PNL a trimis pe: Radu Ciuceanu (Alba), Călin Popescu Tăriceanu (Arad), Nicolae Enescu (Argeş), Rodica Şerbănescu (Bacău), Mihai Carp (Bihor), Ion Beşe (Braşov), Dan A. Lăzărescu, Sorin M. Botez, Ion Basgan, Horia R. Pascu, Nae P. Bedros (toţi din partea Bucureştiului), Marin Balaban (Caraş-Severin), Theodor M. Vaida (Cluj), Radu V. Roşculeţ (Constanţa), Constantin Andreescu (Dâmboviţa), Ariton Nedelcu (Dolj), Radu Grigore (Galaţi), Aron Todoroni (Hunedoara), Cristian C. Zăinescu (Iaşi), Marin Bivolaru (Maramureş), Rene R. Policrat (Mehedinţi), Liviu Bujor (Piatra-Neamţ), Mircea Ionescu-Quintus (Prahova), Ion Ban (Sibiu), Iulia Leo Miza (Suceava), Tudor H. Nicolescu (Teleorman), Mircea H. Rusu, Dinu Patriciu (ambii aleşi la Timiş) şi Gheorghe Voinea (Vâlcea).
În total, 30 de parlamentari - 10 senatori şi 29 de deputaţi -, printre care doar două reprezentante ale sexului frumos.
