x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cartierul Primăverii - gazdă pentru 7 șefi de stat. Corupție, asasinate, decizii controversate

Cartierul Primăverii - gazdă pentru 7 șefi de stat. Corupție, asasinate, decizii controversate

de ​​​​​​​Adi Munteanu    |    21 Mar 2022   •   07:40
Cartierul Primăverii - gazdă pentru 7 șefi de stat.  Corupție, asasinate, decizii controversate

Jurnalul vă propune o incursiune prin istoria României, realizată într-un mod inedit, privită prin prisma locului - blestemat - în care au stat șapte șefi de stat: Carol al II-lea, Regele Mihai, Gheorghiu-Dej, Ceaușescu, Iliescu, Băsescu și Iohannis. O trecere în revistă a marilor decizii luate de aceștia în timp ce au locuit în cartierul exclusivist Primăverii, care au afectat, de cele mai multe ori în sens negativ, soarta poporului român. Apariția și transformările care au marcat cartierul bucureștean este, de fapt, reflectarea evoluției societății românești.

Să ne oprim asupra câtorva dezvăluiri din cartea „Șapte șefi de stat în cartierul rău famat”, de Marius Marinescu, Liliana Cojocaru și Mihai Mitran, al cărei prim volum apare miercuri împreună cu Jurnalul.

Actul de constituire al cartierului Primăverii îl reprezintă contractul de vânzare-cumpărare încheiat, în data de 23 septembrie 1933, între bancherul Aristide Blank, proprietar al băncii Marmorosch Blank și membru al „camarilei regale”, și primarul Bucureștiului (în perioada 1929-1934) Dem I. Dobrescu. Tranzacția  a fost încheiată la sume fabuloase, printr-un act de corupție, la intervenția regelui Carol al II-lea, acesta primind în schimb dreptul de folosință asupra unui imobil situat în cartierul Primăverii - unde a locuit cu amanta sa, Elena Lupescu, - și încă un imobil în str. Mircea Eliade.

Interzis pe vremea lui Ceaușescu

Înainte de naționalizarea din 1948, cartierul era caracterizat prin liniște și armonie. De asemenea, securitatea cartierului era asigurată de sergenți de stradă. Odată cu venirea bolșevicilor în cartierul Primăverii, devenit Cartierul „Roșu”, aceștia au naționalizat, vandalizat și jefuit imobilele, furând toate obiectele de valoare. În perioada comunistă, cartierul devine „interzis”, fiind permis accesul doar demnitarilor și riveranilor.

După 45 de ani, istoria se repetă. Dintr-un cartier deosebit, construit după modelul celebrului cartier moscovit „Colinele de aur”, cartierul Primăverii cade pradă huliganilor care îi vor scoate afară pe comuniști, vor distruge imobilele și le vor vandaliza. Şi iată cum, începând din 1990, cartierul devine un „distrus”, paradis al hoților, drogurilor, al prostituției şi proxenetismului. Atrași de renumele cartierului, o mulțime de infractori de rang mai mare sau mai mic s-a mutat în această zonă exclusivistă.

Decizii vitale luate în cartierul Primăverii, de-a lungul vremii:

- Intrarea în cel de-al II-lea Război Mondial, alături de Germania nazistă.

- Actul de la 23 august 1944 a scurtat cel de-al Doilea Război Mondial cu șase luni, salvând sute de mii de vieți omenești. Totodată, acesta a oferit armatei române posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupația ungară.

- actul de trădare din 26-28 iunie 1940, când regele Carol al II-lea și premierul liberal Gheorghe Tătărăscu au cedat către URSS, fără luptă, teritoriile din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herței;

- Cedarea către URSS, de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, a Insulei Șerpilor, în 1948;

- La 2 iunie 1997 s-a încheiat cel mai mare act de trădare din istoria postdecembristă, respectiv Tratatul de bună vecinătate între România și Ucraina, semnat de Emil Constantinescu și Leonida Kucima, și ratificat de Parlament, prin care s-a consfințit Pactul Ribbentrop-Molotov și pierderea Insulei Șerpilor. Lipsa renegocierii Tratatului cu Ucraina, în 2017, reprezintă o altă palmă pe obrazul țării. Astfel, teritoriile noastre din nordul Bucovinei, Herța, Bugeac (Cahul, Bolgrad și Ismail), au fost abandonate cu bună știință.

Numeroase decizii dezastruoase au fost luate după Revoluție în Cartierul Primăverii, care au însemnat practic pierderea controlului asupra resurselor țării și distrugerea industriei și economiei.

În mandatele lui Ion Iliescu, privatizarea unor societăți a ridicat și continuă să ridice semne de întrebare. În această categorie intră privatizarea unor societăți precum Romtelecom, IMGB, ARO Câmpulung, Semănătoarea, Sidex Galați, Combinatul Siderurgic Reșița, IPRS Băneasa, Balneoclimaterica Sovata, Petrom, RAFO Onești (a fost cel mai modern combinat  de prelucrare a petrolului din sud-estul Europei), BANCOREX, Caritas, Safi Invest S.A., FNI.

Privatizări dezastruoase

În 2004, guvernul Adrian Năstase a decis pierderea suveranității energetice a țării, prin privatizarea a Petromului (50% din rezervele de gaze și aproape 100% de petrol). Din 2006, guvernul Tăriceanu a cedat întreaga suveranitate energetică a țării, întrucât toată distribuția energetică a fost privatizată în favoarea unor companii străine. În 2009, guvernul Boc a renunțat la „acțiunea de aur” de la OMV, care ne conferea dreptul de vot în toate deciziile privind strategia companiei. În perioada lui Traian Băsescu, a „statului mafiot”, conform datelor furnizate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (ex-AVAS), pe cele aproximativ 6.000 de întreprinderi, care valorau 700 de miliarde de euro, s-a încasat doar 1%.

În vremea lui Iohannis, potrivit Curții de Conturi, peste 6 miliarde de euro se fură, anual, prin achiziții publice. La aceasta contribuie și faptul că actuala lege a achizițiilor publice, Legea nr. 98/2016, nu conține sancțiuni penale și, de altfel, nici nu se dorește acest lucru. În plus, evaziunea fiscală a atins cote alarmante, de 27% din PIB, sumele fraudate reprezentând echivalentul bugetului României pe un an.

Trebuie menționat faptul că toate privatizările din domeniul energetic s-au făcut în favoarea marilor companii energetice, statul pierzând dreptul de veto ce permitea menținerea controlului asupra companiilor privatizate.

 

Țintă pentru oligarhii” României

După Revoluție, mai mulți miliardari - de carton sau nu - și-au achiziționat locuințe în cartierul Primăverii. A rezultat o dezvoltare haotică a zonei, cu construcții ridicate fără respectarea normelor legale. Iată câțiva dintre cei care au ales să locuiască în Primăverii și ce s-a ales de ei:

Miliardarul Dan Petrescu, care a demolat mai multe imobile, a murit împreună cu familia într-un accident de aviație, în Italia.

Miliardarul Puiu Popoviciu, proprietarul mai multor blocuri din cartier, este fugit  din țară, la Londra, fiind condamnat la 9 ani de închisoare.

Miliardarul Bogdan Buzăianu, dezvoltator imobiliar în cartierul Primăverii, acuzat că ar fi jefuit Hidroelectrica de 1 miliard de euro, este fugit în Elveția.

Dezvoltatorul imobiliar Dragoș Dobrescu a fugit de braţul lung al legii la Monte Carlo. Miliardarul Nicolae Dumitru, condamnat la închisoare, deţine un imobil chiar lângă vila președintelui Klaus Iohannis.

Interlopul Gheorghe Constantinescu, zis Gigi Boeru, a intrat în posesia vilei regelui Carol al II-lea, situată în bd. Aviatorilor, nr. 104. A decedat în condiții suspecte.

 

Așa cartier, așa societate. Supranumit pe vremuri Cartierul Regelui, Primăverii a avut un destin trist. Tot așa și România, care a trecut de la stat monarhist la stat bolșevic, stat „mafiot” (pe vremea lui Traian Băsescu) și stat „eșuat” (acum, în timpul lui Klaus Iohannis).

×